Cunoscutul om de cultura Neagu Djuvara a lansat sambata doua editii noi ale volumelor „Ce au fost „boierii mari” in tara Romaneasca? Saga Gradistenilor (secolele XVI-XX)” si „Insemnarile lui Georges Milesco”, in prezenta a circa 200 de admiratori. Sambata la panz, cafeneaua librariei Carturesti, Café Verona, a devenit neincapatoare pentru fanii lui Neagu Djuvara care au venit sa il vada pe cunoscutul istoric si sa ia autografe. Emotionat de eveniment si de numarul mare al celor care au participat, Neagu Djuvara a vorbit in stilul sau inconfundabil despre cele doua noi editii ale cartilor sale, explicand de ce au fost necesare.
El a povestit ca prima editie a volumului „Ce au fost „boierii mari” in tara Romaneasca? Saga Gradistenilor (secolele XVI-XX)” l-a nemultumit din motive mai mult estetice, precum faptul ca fotografiile erau publicate pe acelasi tip de hartie ca si textul, dar si din ratiuni practice, precum faptul ca arborele genealogic al Gradistenilor se intindea pe mai multe foi care trebuiau puse cap la cap de fiecare cititor. Noua editie a volumului are coperte cartonate, fotografiile sunt tiparite pe hartie lucioasa iar arborele genealogic a fost inlocuit cu imaginea imensa a unui mapamond, unde sunt trecute cele mai importante rude ale mamei sale Tinca Gradisteanu Djuvara, ce fac parte din cele mai importante familii boieresti romanesti.
In ceea ce priveste volumul „Insemnarile lui Georges Milesco”, Djuvara a marturisit ca este singura carte dintre cele 14 volume ale sale publicate in Romania care s-a vandut incet si greu, aspect pus de autor pe seama faptului ca oamenii au crezut ca este povestea spatarului Nicolae Milescu si „nu au mai fost interesati de un alt roman istoric „. Editia a doua a volumului specifica pe coperta ca este vorba despre un roman autobiografic si include si o fotografie din tinerete a istoricului.
Tot legat de acest roman, Djuvara a povestit o anecdota care il are ca protagonist si pe Emil Cioran. Dupa ce a scris povestea lui Georges Milesco, Djuvara i-a dus manuscrisul si lui Cioran, care i-a spus ca este o carte „bine scrisa”, dar ca nu are sanse sa o vada publicata din cauza ca nu este in stilul „noului roman”. Totusi, Cioran a mai facut o remarca – i-a spus lui Djuvara ca daca va ajunge celebru in alt domeniu, poate cartea ii va fi publicata, ceea ce s-a si intamplat.
La lansarea celor doua volume au fost prezenti si Gabriel Liiceanu, cel care conduce editura Humanitas, si Mihai Dimitrie Sturdza, istoric si genealog.
In deschiderea evenimentului, Gabriel Liiceanu a vorbit despre Neagu Djuvara ca reputat istoric care a reusit, prin pasiunea sa pentru adevar, sa nu negocieze adevarul din iubire de tara si sa prezinte faptele asa cum au fost. „Lui Neagu Djuvara nu i-a fost mai aproape Romania ca obiect de studiu, ci adevarul despre Romania”, a spus Liiceanu, precizand ca numai o tara care isi cunoaste greselile are sansa de a se indrepta.
De asemenea, Gabriel Liiceanu a vorbit despre talentul lui Djuvara de a prezenta simplu si pe intelesul tuturor lucruri complexe, tehnice si grele, determinandu-i astfel pe cei care ii citesc cartile sa se redescopere ca fiind parte a unei entitati mai mari.
La randul sau, Mihai Dimitrie Sturdza a vorbit despre Neagu Djuvara ca despre un om „fara frica in fata incercarilor vietii”. De asemenea, el a adus in discutie disparitia boierilor si a deplans faptul ca elita politica este caracterizata de o mentalitate „de chelner care vrea sa se puna bine cu clientii grasi”, facand referire la scandalul WikiLeaks.
Dupa incheierea evenimentului, Neagu Djuvara a ramas alaturi de admiratorii sai, semnand autografe timp de circa doua ore.
„Ce au fost „boierii mari” in tara Romaneasca? Saga Gradistenilor (secolele XVI-XX)” este o cercetare asupra unei familii si, in fapt, un volum ce priveste istoria institutiilor politice romanesti premoderne. Cartea prezinta modul in care marile familii boieresti si-au dobandit sau si-au pierdut mosiile si, odata cu averile, privilegiile politice si dregatoriile inalte; ce impact au avut influentele straine – slavone, grecesti, turco-fanariote, franceze – in domeniul culturii; cum s-au incheia aliante de familie; care a fost rolul jucat de catre femei; cum au fost boierii promotorii modernizarii Romaniei. in esenta, scopul cartii este realizarea unei radiografii a neamului Gradinestilor, din care se trage Neagu Djuvara.
Roman autobiografic „insemnarile lui George Milesco” infatiseaza un moment dramatic al istoriei romane si al vietii lui Neagu Djuvara. Revolutia ungara din 1956, deceptiile legate de timpul petrecut la Radio Europa Libera la Munchen, ruptura de familie, sunt intamplari care l-au marcat pe autor. Pornind de la dezamagirile personale, Neagu Djuvara isi povesteste viata, numindu-l pe George Milesco erou principal al vietii sale.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
