LIMBA NOASTRA – Cum se scrie corect: î din i si â din a

Daca ne uitam peste comentariile postate de unii cititori, observam ca sunt foarte multe in care cuvintele incep cu â din a, fiind aproape imposibil sa citesti textul. Ca se scrie in continuare cu î din i, dupa 21 de ani de la hotararea Academiei Romane, este altceva. Sunt destui oameni care nu tin seama de asta, ramanand la vechea forma. E o greseala asumata, dar si hotararea Academiei a fost si a ramas destul de controversata. Dar sa incepi un cuvant cu â din a, e, totusi, prea mult…

Potrivit Hotararii Adunarii Generale a Academiei Române din 17.02.1993 privind revenirea la â si sunt în grafia limbii române:
1.Se va reveni in grafia limbii române la utilizarea lui â in interiorul cuvintelor si a formei sunt (suntem, sunteti), în conformitate cu hotararile adoptate de Academia Romana înainte de 1948, consecinta a unui indelungat proces istoric. Modul de aplicare a hotararii de la punctul 1 va fi stabilit de Prezidiul Academiei Romane.
In Monitorul Oficial Nr. 59, din 22 martie 1993 sunt publicate, in anexa, Regulile „Sextil Puscariu” pentru scrierea literelor â si î.

Literele â si î corespund aceluiasi sunet, întrebuintându-se dupã urmatoarele reguli:

a) î se scrie intotdeauna la începutul si la sfârsitul nemijlocit al cuvântului: îl îmbrăţişez, împărat, înger, îşi, îţi, amărî, coborî, hotărî, târî, urî … ;

b) tot cu î scriem şi în corpul cuvintelor, cand, prin compunere, î de la mijlocul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălţat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul;

c) in toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt…
Sursa: G. Glodeanu