Slujirea Ordinariatului Militar pentru Italia ”este un act de iubire, față de țară, față de teritorii și în special față de oameni, care se traduce printr-o apropiere concretă”, în special acolo unde ”fragilitatea este cea mai mare”. Papa Leon al XIV-lea a recunoscut astfel valoarea slujirii capelanilor și a responsabililor Ordinariatului Militar pentru Italia, primiți sâmbătă 7 martie a.c., în Sala Clementină din Palatul Apostolic cu ocazia celebrărilor centenarului. După ce i-a salutat pe cei peste 350 de participanți, inclusiv autorități politice și militare, cu salutul ”Pacea să fie cu voi!”, pontiful a reamintit că Biserica, în urma învățăturii Conciliului Vatican II și a Exortațiilor apostolice Evangelii nuntiandi și Evangelii gaudium, ”proclamă Evanghelia păcii, gata să colaboreze cu toți pentru a ocroti acest bun universal”.
A-l duce pe Cristos în venele umanității
Inter Arma Caritas: ”pentru a-l duce pe Cristos în venele umanității, reînnoind și împărtășind misiunea apostolică, privind la ziua de mâine cu seninătate, făcând alegeri curajoase” (cf. Discurs către episcopii CEI, 17 iunie 2025), a continuat pontiful, subliniind că ”acestea sunt cuvintele care călăuzesc parcursul centenarului Ordinariatului Militar pentru Italia, un eveniment care este păstrător al memoriei, actualității și profeției. Trăim într-o societate care riscă să-și piardă simțul memoriei. Epoca noastră posedă o capacitate extraordinară de a transmite informații, dar o capacitate din ce în ce mai slăbită de a le interioriza. Memoria este adesea ”externalizată” și disponibilă, dar nu întotdeauna însușită și activată. Pentru Biserică, însă, este o conștiință vie: nu o acumulare de date, ci un apel constant la responsabilitate; nu nostalgie, ci o rădăcină care generează profeții. Pentru creștini, memoria are un caracter unic: este o celebrare a lui Dumnezeu care intră în istorie, pentru că, pe un fapt istoric, se întemeiază credința creștină, iar mântuirea nu este o idee, ci persoana vie a Domnului Isus Cristos. Chiar și centenarul Ordinariatului Militar pentru Italia se încadrează în această logică, ca memorie întrupată a unei istorii concrete, alcătuită din bărbați și femei în uniformă care, în parcursul spre Biserică, susținuți și însoțiți de păstorii lor, în zilele luminoase de pace și în zilele dramatice de război, cu sacrificiu, curaj și dăruire au contribuit la creșterea acestei societăți, uneori cu prețul vieții.
Slujirea, un act de iubire
”În acest orizont”, a mai evidențiat Sfântul Părinte, ”învățătura sfântului papă Paul al VI-lea rămâne actuală, afirmând că istoria nu este o realitate care trebuie îndurată, ci un loc al harului în care se poate construi civilizația iubirii. Centenarul pe care îl celebrați dorește să facă ecou tocmai acestui mesaj, în lumina poruncii Domnului: ”Să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v‑am iubit eu!” (Ioan 15,12). Slujirea voastră este un act de iubire – față de țară, față de teritorii și mai ales față de persoane – care se traduce în apropiere concretă, mai ales în locurile și circumstanțele în care fragilitatea este cea mai mare”.
Misiunea capelanilor militari
”În voi, dragi capelani militari”, a evidențiat papa, ”să răsune îndemnul sfântului Augustin de a vă trăi slujirea ca amoris officium, o slujire a iubirii. Comentând dialogul dintre Isus Înviat și Petru, el scrie: ”Dacă mă iubești, nu te gândi să te paști pe tine însuți, ci paște oile mele, ca pe ale mele, nu ca pe ale tale; caută în ele slava mea, nu pe a ta; stăpânirea mea, nu pe a ta […]. Hrănind oile lui, nu căutăm interesele noastre, ci ale Sale” (In Joannis Evangelium, 123, 5). Mulți capelani militari au întruchipat aceste cuvinte și au făcut vizibilă caritatea pastorală până la punctul virtuții eroice, uneori până martiriu. Slujirea capelanului militar se desfășoară adesea în tăcere, în locuri de pace și de conflict, în baze militare și contexte operaționale, în capele și corturi militare. Acolo se manifestă grija față de turma Domnului prin mărturia vieții, proclamarea Evangheliei, celebrarea Euharistiei și a Sacramentelor, ascultarea răbdătoare și însoțirea spirituală”.
Misiunea militarului creștin
”Conciliul Vatican al II-lea, în Constituția pastorală Gaudium et Spes, afirmă: «Întrucât sunt păcătoși, oamenii sunt și vor fi amenințați de primejdia războiului, până la venirea lui Cristos. Însă, întru cât, uniți în iubire, oamenii înving păcatul, ei înving și violența» (nr. 78). Misiunea militarului creștin se situează în acest orizont. Apărarea celor slabi, protejarea coexistenței pașnice, a interveni la dezastru, implicarea în misiuni internaționale pentru a păstra pacea și a restabili ordinea. Toate acestea nu pot fi reduse la o simplă profesie: este o vocație, un răspuns la o chemare care provoacă conștiința. Identitatea militarului este făurită de generozitate, spirit de slujire, aspirații înalte și sentimente profunde. Dar aceste valori necesită un fundament, un dar al Harului capabil să hrănească caritatea până dăruirea totală de sine. Prin urmare, este necesar să se inspire codurile, normele și misiunile vieții militare cu seva vitală a Evangheliei, astfel încât, în slujba siguranței și a păcii, binele comun al popoarelor să fie întotdeauna pe primul loc. Acum patruzeci de ani, prin Constituția apostolică Spirituali militum curae, sfântul Ioan Paul al II-lea a instituit Ordinariatele militare ca Biserici particulare, înzestrate cu o identitate teologică și organizațională proprie. Adresându-se participanților la primul Sinod al Ordinariatelor militare (6 mai 1999), a subliniat specificitatea acestei Biserici care însoțește militarii, familiile lor și pe toți cei legați de serviciul Forțelor Armate și al Poliției. Și, în Jubileul din 2000, același sfânt pontif le-a spus militarilor: ”[Voi] sunteți […] chemați să-i apărați pe cei slabi, să-i protejați pe cei onești, să favorizați coexistența pașnică a popoarelor” (Omilie la Liturghia pentru Jubileul Militarilor și Forțelor de Poliție, 19 noiembrie 2000, 2)”, a mai spus papa Leon.
Un laborator eficient al acțiunii lui Dumnezeu
”Biserica”, a conchis papa Leon al XIV-lea, în urma învățăturilor ”Conciliului Vatican al II-lea și a Exortațiilor apostolice Evangelii nuntiandi și Evangelii gaudium, proclamă Evanghelia păcii, gata să colaboreze cu toți pentru a păzi acest bun universal (cf. Francisc, Exortația apostolică Evangelii Gaudium, 239). În acest fel, Ordinariatul Militar pentru Italia, prin grija spirituală, își propune să fie un laborator eficient al acțiunii lui Dumnezeu în favoarea omului, un spațiu de formare pentru trecerea de la amor sui la amor Dei, fundamentul acelei Civitas Dei în care legea fundamentală este caritatea (cf. sfântul Augustin, De civitate Dei, 14, 28) și unde pacea nu este doar absența conflictului, ci plinătatea dreptății, adevărului și iubirii”.
– Servicii de creare site web
