DRUMETII – TRASEE TURISTICE MARAMURES – La Eminescu, pe Dealul Comsa (GALERIE FOTO)

Vezi GALERIE FOTO
Dupa o apriga ninsoare, culmea Iricau-Morgau, ca si dealurile Florii si Crucii, s-au imbracat in straie hibernale. Culmile impadurite si magurile succesive dinspre Tautii Magheraus spre Cicarlau-Ilba-Seini si Orasul Nou s-au scuturat nocturn de neaua grea, fiind acum cenusii si triste. Doar livezile si viile traditionale atrag atentia prin pitorescul lor.

Racsa este un sat pustiu, ca si aproape toate celelalte localitati din Tara Oasului, din cauza ca harnicii locuitori revin din ce in ce mai rar din tarile occidentale.

Gospodarii in Racsa
Traseul turistic debuteaza in flancul geografic drept al vaii Muntelui, de unde se descopera intinderea impresionanta a Racsai. Se ia spre gospodariile laturalnice de pe flancul drept al vaii Muntelui. Traversand o fanata cu livezi de pruni, se urmeaza descendent sleaul vechiului drum de car ce duce spre horincia situata la aproximativ 250-300 de metri.

O alta horincie se afla pe celalalt mal al vaii Muntelui, iar izul iute-acrisor al borhotului fiert si indelung dospit le deconspira, ca si scurgerile spre apropiata vale cu un debit modest, flancata de arini dar si de un ciudat palc de stejari tineri si vanjosi.

Drumul de caruta, chiar de sub varful Comsa, acompaniaza inspre amonte valea Muntelui. In dreapta ramane o stana cu un saivan inestetic, confectionat din barne de lemn si carpeli din folie de polietilena. Traditionala casoaie pastorala este inlocuita, de asemenea, de o rulota occidentala scoasa din uz.

Ape otravite
Pe masura ce se suie prin lunca ingusta urmand drumul partial inghetat, adesea mocirlos, spre S se iveste crestetul Dealului Comsa, gorunetul si plantatia de rasinoase drapate cu alb-argintia chiciura. Se trece pe langa holdele cultivate cu cartofi, porumb si floarea soarelui, vii de vita hibrida si clasice livezi de pruni. Impresioneaza aici numarul mare de nuci care ocupa nu doar coastele de deal pana la liziera huciurilor, ci si lunca.

Tot mai rarele gospodarii osenesti solitare, pitoresc cocotate pe versanti, sunt disimulate in livezile de multa vreme neingrijite. Unii gospodari se ocupa cu oieritul, fapt tradat de behaitul oilor si latratul cainilor ciobanesti. Se ajunge la o raspantie de drumuri si vai, unde se afla o gospodarie traditionala mare, excelent dotata, dar pustie. Prin fata ei, curge aproape rectiliniu valea Muntelui cu un debit extrem de redus dar cu ape cristaline. Prin fata gospodariei, suie un drum de car ce iese spre Dealul Ursoi si apoi spre varful Groape, in final in Afinis.

Valea Bailor are un debit ceva mai mare, apele ruginii tradandu-i sorgintea miniera. Un drum de car o acompaniaza inspre amonte. Se remarca apoi un mic baraj de beton necesar activitatilor gospodaresti.

Deplasarea nu pune probleme inafara portiunilor cu balti putin afunde si cu sleauri mocirloase. Se lasa in urma o casa solitara oseneasca cu fundatie trainica de piatra, construita din barne de lemn. E pustie, iar in jurul ei atrag atentia nucii, prunii si un patrulater de salcami invadati de colonii mari de vasc ce debordeaza de fructele perlate.

Apropierea de gura celei mai joase galerii miniere de pe valea Bailor este marcata de intensificarea poluarii, acestea fiind ruginii-sangerii, pe alocuri talvegul prezentand mici praguri andezitice cu cascade.

O lunga halda miniera apare la stanga drumului, pe malul geografic stang al vaii Bailor. Vizavi, o alta ceva mai mica si in buna parte acaparata de vegetatie. O alta halda acaparata de huci tanar de fag si carpen apare peste valea Bailor. Pasunea de pe versanti este invadata de tufele de dobru sau matura.

Verdele lor tonic ofera vederii un neverosimil aspect primavaratic. Ele infloresc din finele lunii mai pana prin mijlocul lui iunie, ciorchinii florilor lor galben-portocalii oferind imagini paradiziace.

Panorame…
Chiar inainte de a iesi spre poalele N-NV ale Comsei, soclul masiv de beton al unei foste sonde de prospectare geologica atrage atentia, apoi a treia halda de steril si gura surpata a minei. La liziera Dealului Tarda se observa mestecenii maturi. Cursul vaii Bailor este si mai modest, semanand cu un mic parau. Flancul sau geografic drept, dinspre Dealul Ursoii, este invadat de mesteceni tineri, tufe de dobru si insule intinse de iarba neagra, iar cel stang, de pipirig, mohor si costreie.

Din fundul vaii Bailor, in fata apare ultimul con al vechii halde de steril. Galeria miniera din care a fost scos sterilul este surpata si fara emisii de ape subterane poluante.

De aici se poate panorama spre Orasul Nou, lunca raului Tur, varful Jeleznicu Mare si Jeleznicu Mic, in dreapta lor vazandu-se o parte din depresiunea Calinesti Oas iar la stanga, magurile vulcanice impadurite ale Muntilor Oasului, din zona Camarzana spre Gherta Mare si Mica, Turt, Tarna Mare. Totul este insa foarte repede cotropit de norii purtatori de zapada si de neguri.

Deasupra varfului Comsa
Foarte aproape de Eminescu si varful Comsa, ramurile mestecanisului, huciului de fag, dar mai ales ale pinilor plantatiei, sunt acoperite de nea, conferind vegetatiei un poetic deosebit. Inafara unei bufnite speriate si a catorva cotofene si gaite guralive, nicio alta salbaticiune nu se vede in zona. Aproape de plantatia de molizi, un card de corbi croncanitori se inalta acrobatic deasupra varfului Comsa dupa care, invinsi de gerul si orbecaiala indusa de viscol, se lasa imediat inghititi de protectoarele coroane ale pinilor.

Vizibilitatea se reduce la doar cateva zeci de metri. La stanga varfului Comsa, pe o vreme cu vizibilitate buna, se poate deslusi culmea cheala si defrisata a Dealului Grohotis apoi ceva mai departe, varful Muntelui Mic, tuguiat si impadurit, respectiv chelia vestica a varfului Pietroasa.

Pentru a evita coborarea directa spre obarsia vaii Bailor si in continuare pe langa galeriile miniere si haldele lor de steril, se urmeaza traseul vechiului sant de hotar ce despartise regiunea Baia Mare de tinuturile Satmarului si ale Tarii Oasului.

Lastarisul ofera nevisate forme dantelat-efemere de nea acoperind ramurile cu frunzisul ocru-ruginiu. Se urmeaza H-ul silvic pana in prima ampla inseuare, de-acolo serpuind descendent la dreapta pe versantul inclinat acoperit de feriga uscata.

Se reajunge la valea Bailor care se urmeaza spre confluenta cu valea Muntelui si de-acolo pana la horincie. Sansele de panoramare sunt in continuare desarte, din pricina negurii.

Suind de la horincie spre Racsa, se admira o coliba incropita din coceni de porumb, cu siguranta folosita toamna trecuta pentru paza porumbistii de atacurile mistretilor dar si micile vii flancate de rachitele rosii-aurii ale caror nuiele se pare ca nu mai sunt azi nicicui de trebuinta.

O ceata de copii exuberanti profita de ghetus, dandu-se pe pungile mari de polietilena umplute cu fan… Anualul circuit turistic-comemorativ a ajuns la final, cu satisfactia unui inedit traseu osenesc de ianuarie.

Foto: Dealul Comsa (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja