Marius Petcu a introdus, practic, in buzunarul propriu cotizatiile membrilor de sindicat, „platite din salarii mici”, atunci cand a achitat lucrarea atribuita firmei lui Scrieciu, fapta ce tulbura grav opinia publica, potrivit procurorilor care au instrumentat cazul. Afirmatia procurorilor se regaseste in motivarea deciziei Curtii de Apel Bucuresti prin care instanta a respins cererea procurorilor de arestare preventiva a liderului sindical. Potrivit procurorilor, „calitatea si pregatirea profesionala a lui Petcu sunt aspecte care „imprima faptelor comise un grad de pericol social deosebit de grav”.
„Actiunile infractionale derulate au fost de natura sa creeze, practic, imaginea unei «pozitii omnipotente» a inculpatului, aceea de lider sindical, in care siguranta obtinerii unui beneficiu se fundamenta pe posibilitatea de liber arbitru si de dispunerea dupa vointa proprie de fondurile institutiei pe care o reprezenta inculpatul”, mai spun procurorii. Dar asertiunile acestora nu au fost insusite de instanta Curtii de Apel Bucuresti care a judecat cererea de arestare preventiva a lui Petcu, judecatorul apreciind ca pericolul pentru ordinea publica „trebuie sa fie actual, in sensul de a impune, ca necesara, privarea, de indata, de libertate, a unei persoane”.
Judecatorii sustin ca, desi procurorii au sustinut ca fapta lui Petcu tulbura „profund si grav” ordinea publica, gravitatea faptelor „nu reprezinta unicul criteriu de apreciere asupra necesitatii arestarii preventive”. „Curtea constata ca arestarea preventiva nu poate fi justificata de ratiuni privind rezonanta sociala negativa a faptelor si reactia opiniei publice, deoarece aceasta din urma nu reprezinta un temei absolut pentru lipsirea de libertate a unei persoane, fiind acceptata (doar, n.r.) in circumstante exceptionale si in masura in care se intemeiaza pe fapte de natura sa demonstreze, indubitabil, ca punerea in libertate a inculpatului tulbura, in mod real, opinia publica”, scrie judecatorul, citand din jurisprudenta CEDO.
Pe de alta parte, procurorii au sustinut ca din interceptarile telefonice obtinute ar reiesi ca Petcu urma sa comita si alte fapte similare. Nici aceasta sustinere nu a fost insusita de judecatorul Curtii de Apel Bucuresti. „Potrivit (…) Codului de procedura penala, masura arestarii preventive poate fi luata daca exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni. Or, motivul invocat de procuror, referitor la acordul de principiu pe care si l-ar fi dat inculpatul, in sensul ca urmeaza a atribui o lucrare similara, pentru care va primi un comision sub forma de mita, nu poate constitui, in opinia Curtii, un indiciu ca Petcu pregateste savarsirea unei noi infractiuni de coruptie. Curtea apreciaza ca promisiunea de atribuire a unei lucrari nu poate duce la concluzia ca inculpatul si-a luat angajamentul ca, pe viitor, sa comita o infractiune de luare de mita”, mai apreciaza instanta, in motivarea deciziei in urma careia Petcu ar putea fi cercetat in libertate.
Curtea constata astfel ca „nu exista motive rezonabile si suficiente” pentru a considera ca, lasat in libertate, Petcu va comite alte fapte penale. „Previziunea asupra atitudinii viitoare a inculpatului trebuie raportata unor criterii obiective, deoarece, in caz contrar, s-ar ajunge la o concluzie arbitrara, asa incat orice persoana suspectata de comiterea unei fapte de natura penala ar fi considerata ca prezentand pericolul de a savarsi, din nou, asemenea fapte si ar fi plasata, implicit, in detentie preventiva, ajungandu-se, astfel, la o anticipare a pedepsei”, conchid judecatorii.
In 24 martie, liderul CNSLR-Fratia, Marius Petcu, a fost prins luand mita 40.000 de euro, o parte din banii ceruti omului de afaceri Petre Scrieciu pentru ca firma acestuia sa execute lucrarile la un centru pentru sindicate din Snagov. Petcu a fost retinut atunci de procurorii anticoruptie, insa Curtea de Apel Bucuresti a decis, in 25 martie, ca liderul sindical poate fi cercetat in libertate, impunand in cazul lui masura interdictiei de a parasi tara, plus o serie de alte obligatii. El a fost eliberat vineri noapte din arestul Directiei de Cercetari Penale.
Decizia a fost contestata de procurorii anticoruptie la instanta suprema, care a stabilit ca recursul sa fie dezbatut joi. Potrivit Ordonantei de punere in miscare a actiunii penale intocmite de procurori, in perioada anilor 2009-2010, Marius Grigore Petcu, in calitate de presedinte al Federatiei Sanitas, a primit de la directorul unei societati comerciale aproximativ 20.000 de euro lunar, reprezentand circa 20 la suta din valoarea fiecarei situatii de lucrari decontate, pentru a atribui acestei firme un contract de executie lucrari.
Contractul are ca obiect executarea obiectivului „Centrul de educatie, perfectionare si recreere – Snagov”, pretul negociat al contractului fiind de 9.234.570 de lei, fara TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 de lei, fara TVA, noteaza procurorii DNA. De asemenea, in 1 februarie 2011, Marius Petcu a primit, prin intermediar, un imobil tip vila situat in statiunea Predeal in valoare de circa 200.000 euro.
„Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele transe din mita neplatite inca, aferente lunilor urmatoare, sau de a facilita obtinerea de catre aceeasi firma a unei lucrari viitoare”, mai arata procurorii anticoruptie. Cei 40.000 de euro primiti de Petcu in 24 martie, cand a fost prins in flagrant delict, reprezentau transele aferente lunilor ianuarie si februarie 2011.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
