Decăderea imperiului PSD-ist!

Știm cu toții ce a reprezentat PSD-ul în ultimii ani. De la cel mai mare partid din România, încet a devenit cel mai urât partid. De la 40 % din voturi, la 18 %…pierzând cam toate alegerile: De la prezidențiale, locale sau europarlamentare.

A pierdut si, probabil, va pierde din nou guvernul. Neavând aliați, va pierde si controlul parlamentului. Parlament care e vătămat de incompetenții promovați de PNL, USR-iștii care merg cu capra și „inventații auroferi”. După cum zicea și fostul premier, Adrian Năstase, partidul a scăpat de „grija” de a forma un guvern (pare că nu este interesant să creeze nici măcar un „guvern din umbră) si consideră, probabil că la alegerile viitoare „destinul” va hotăra „rotativa” guvernamentală.

În perioada 1996-2000, când partidul a fost in opoziție s-au pus bazele, în parlament, a echipelor viitoare de conducere, au fost calibrate mesajele politice și ideologice. Atunci liderii cu autoritate ai partidului au câștigat cele mai multe bătălii. Ajungând să se concretizeze ca cel mai important partid din țară.

Ce ne anunța acum, presedintele PSD? „Consiliul Politic Naţional al PSD a decis, joi, că nicio funcție din Parlament nu va fi ocupată de un membru al conducerii partidului sau de un preşedinte de organizaţie”.

Da, cred și eu că este timpul ca partidul să promoveze oameni tineri, profesioniști. Alegerile din decembrie reprezintă un context bun de debut, dar totul trebuie dus mai departe, cu oameni pregătiți, oameni care să reprezinte oameni, nu interese. Dar cu dezicerea asta a responsabilității în vedere modernizării, partidul va juca cu echipa de juniori pentru a nu exista dispute în partid. Incredibil! A devenit cel mai urat de media, dar iubit de populația întrucât a câștigat alegerile împotriva alianței dintre PNL-USR și Iohannis.

Pregătirea tinerilor se face în departamente, în „guvernul din umbră”, nu în prima linie. Tinerii trebuie să-și asume statutul de viitori lideri. Iar bătăliile din birourile permanente vor fi esentiale pentru stabilirea agendei.

Așa încât, ce să credem? Intră partidul in hibernare, renunță la cei mai buni „jucători” ai săi din parlament?

Care ar putea fi motivul? Sacrificarea unor interese pe termen lung pentru unele interese pe termen scurt?  Abandonarea tribunei parlamentare în favoarea unor „dialoguri” de culise?

Ziceți voi că doar la politică și fotbal, toți sunteți experți.