Practicile parentale s-au imbunatatit in Romania, dar in ingrijirea, cresterea si educarea copiilor, parintii au inca lacune sau reproduc modele traditionale, rezulta din studiul Unicef „Cunostintele, atitudinile si practicile familiilor si persoanelor care ingrijesc copii cu varsta intre 0-6 ani”.
Studiul prezentat joi de Unicef arata ca exista unele diferente cu privire la dimensiunile cheie de definire a competentelor parentale atat in randul persoanelor afectate de saracie (PAS), in raport cu persoanele neafectate de saracie (PNAS), cat si in functie de mediul de rezidenta, nivelul de educatie sau de etnie.
Astfel, comparativ cu anul 2006, studiul a evidentiat o crestere a nivelului de cunostinte cu privire la nutritia si alaptarea copiilor, datorata atat informatiilor care pot fi oferite prin intermediul televiziunii sau internetului, dar si modului in care personalul de specialitate, in special medicii, asistentele medicale, interactioneaza cu parintii.
Cu toate acestea, un numar relativ scazut de parinti cunosc perioada recomandata pentru alaptarea exclusiva a copilului. „Desi aparent gradul de cunoastere privind avantajele alaptarii a crescut, practicile cu privire la alaptare sunt diverse. In acest sens, dintre mamele care nu mai alaptau copilul la momentul realizarii studiului, 53,4% au incheiat alaptarea exclusiva inainte de sase luni, 29,4% au continuat pana la un an, iar 17,1% au continuat pana peste un an. Utilizarea unor practici necorespunzatoare de alaptare sau absenta informatiilor cu privire la metodele adecvate pentru a reusi sa continue alaptarea atunci cand se confrunta cu anumite probleme sunt unele dintre potentiale cauze ale intreruperii alaptarii sau ale inceperii timpurii a diversificarii. In cazul persoanelor afectate de saracie pare sa existe tendinta de a prelungi peste sase luni perioada in care copilul este hranit exclusiv cu lapte”, se arata in studiu.
Pe de alta parte, initiatorii studiului au constatat ca diversificarea alimentatiei copiilor dupa primele sase luni se bazeaza mai rar pe considerente stiintifice, parintii avand tendinta de a se ghida in continuare dupa cunostintele si practicile traditionale.
„S-au intalnit frecvent si practici de introducere a produselor de patiserie, cofetarie si a altor mancaruri gatite nerecomandate in alimentatia copilului mic. In general, parintii cunosc si respecta recomandarile referitoare la igiena alimentara corecta, insa un procent destul de ridicat utilizeaza metode eronate cum ar fi folosirea apei de baut dintr-o sursa de apa statatoare, spalarea fructelor in lighean sau stergerea lor cu o carpa etc. Sub un sfert dintre persoanele sau familiile care consuma apa din fantana fierb apa inainte de a o oferi copiilor”, se arata in documentul citat.
Astfel, doar 12,1% PAS, respectiv 22% PNAS fierb apa provenita din surse curgatoare si statatoare inainte de consum, specialistii aratand ca procentele sunt ingrijoratore pentru starea de sanatate a copiilor. „Cantitatile de nitriti, nitrati si impuritatile apei ce pot fi ingerate atunci cand apa pe care o consuma copiii provine din surse neverificate pot avea repercusiuni majore asupra starii de sanatate a copiilor. 17% din respondenti folosesc in alimentatia copiilor fructe si legume spalate in lighean cu apa calda sau rece”, se arata in studiu.
Initiatorii studiului au mai constatat ca 36,9% dintre parinti apreciaza ca fiind corect enuntul „Pericolul este perceput de copil de la varsta de un an”, desi specialistii considera ca acesta incepe sa recunoasca pericolul sau diferite reguli abia dupa varsta de 19 luni. Cu toate ca la nivel declarativ parintii inteleg nevoile copiilor din punct de vedere al jocului, al comunicarii si al interactiunilor, discutiile cu diversi actori locali arata o realitate usor diferita.
„Copiii din familiile afectate de saracie se joaca mai putin decat ceilalti cu jucarii sau rasfoiesc mai putin diferite carti, atat pentru ca acestea le lipsesc cat si pentru ca parintii din familiile afectate de saracie acorda o importanta mai scazuta jocului in dezvoltarea copiilor. In cazul familiilor din mediul urban, tehnologia tinde sa ia locul activitatilor obisnuite ale copilariei”, se mai arata in document. In plus, numai 50,3% dintre copiii cu varste intre 0 si sase ani cuprinsi in studiu participa la o forma de educatie timpurie: gradinita, cresa sau centru de zi, iar acasa copiii sunt implicati mai mult in jocuri si activitati in aer liber (72%), 65% deseneaza sau coloreaza si 66% rasfoiesc carti, citind sau uitandu-se la poze.
Initiatorii studiului au mai constatat si ca tatii aloca, in general, mai putin timp jocului cu copiii, ceea ce poate ridica o problema din perspectiva internalizarii unor roluri sociale cheie in formarea echilibrata a identitatii copilului.
Studiul a fost facut pe un esantion format din 1.420 de parinti si persoane care se ocupa de ingrijirea copiilor (1.100 PAS, respectiv 320 PNAS), care aveau la momentul culegerii datelor cel putin un copil cu varste intre 0 si sase ani.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
