Mos Craciun traieste in Laponia, dar s-a nascut in America. In noaptea de 24 spre 25 decembrie, fiecare dintre noi s-a obisnuit sa il astepte pe mos Craciun, acel mos ”cu burtica”, imbracat in rosu si alb, care vine cu tolba plina de cadouri. Tot in Ajun de Craciun se practica si obiceiul impodobirii bradului, traditie preluata tocmai de la popoarele germanice. Nu trebuie uitate nici cetele de colindatori care umbla din casa in casa vestind Nasterea Domnului Iisus Hristos, adevarata semnificatie a sarbatorii Craciunului.
”O, brad frumos, o, brad frumos cu cetina tot verde” este colindul care rasuna pe buzele tuturor in 24 decembrie, in Ajun de Craciun, atunci cand conform traditiei populare trebuie impodobit bradul.
Obiceiul impodobirii bradului nu este insa unul autohton, ci preluat de la nemti, dupa cum a precizat muzeograful din cadrul Muzeului de Etnografie si Arta Populara Maramures, Janeta Ciocan. Romanii au preluat acest obicei abia dupa anul 1950. ”In satele din Maramures, obiceiul impodobirii bradului s-a introdus abia dupa 1950. La inceputul secolului ’20, nu prea se stia de impodobitul bradului. Bradul a fost impus de nemti, fiind copacul care crestea in zona aceea si mai ales ca e copacul care ramane vesnic verde. E un obicei care s-a raspandit in intreaga lume, fiind un obicei placut si iubit de toata lumea”, a spus Janeta Ciocan. 
Mos Craciun e o… inventie placuta
Tot in Ajun de Craciun, mos Craciun vine cu tolba plina de daruri si le asaza sub bradul frumos impodobit. Spre deosebire de Sfantul Nicolae, care nu se arata niciodata la fata, mos Craciun este de foarte multe ori surprins de copii si adulti atunci cand vine cu cadourile. Desi a devenit celebru si in Romania, mos Craciun, despre care se stie ca vine din Laponia cu sania trasa de reni pentru ca acolo locuieste, s-a nascut de fapt in America.
La inceput mos Craciun a fost descris intr-un poem care a aparut intr-un ziar american, ca mai tarziu, acesta sa fie si desenat, iar apoi impus pe piata printr-o campanie publicitara initiata de firma Coca-Cola.
”Mos Craciun e o inventie, dar una placuta. Un preot a scris despre el intr-un poem care a aparut intr-un ziar din America. Poemul a prins atat de mult la public, incat el a fost repetat in fiecare an si inevitabil mos Craciun s-a impus. Apoi imaginea lui mos Craciun a fost inchipuita de un desenator american cam prin anii 1860. Figura bonoma de om ingaduitor, cu burtica, mai grasut, cu barba alba a fost impusa intr-o campanie publicitara a firmei Coca-Cola din 1931. S-a lansat ideea si a prins si in traditia populara foarte bine.”
O alta legenda despre mos Craciun spune ca Maica Domnului, care urma sa-l nasca pe Pruncul Iisus i-a cerut adapost lui Mos Ajun, insa acesta a trimis-o la fratele lui mai mic si mai bogat, Mos Craciun. Craciuneasa, stiindu-l pe sotul sau rau si necredincios, nu a primit-o in casa ci s trimis-o sa nasca in grajdul vitelor. Afland Craciun, s-a suparat atat de mult, incat a pedepsit-o pe sotia lui. Numai ca Maica Domnului a vindecat-o pe Craciuneasa, iar Craciun a devenit ”primul crestin” dupa ce a vazut aceasta minune. De atunci se spune ca mos Craciun a devenit foarte darnic. 
Colindatul incepea din ajun de Craciun
Tot in Ajun de Craciun in satele traditionale din Maramures, dar si in orase se obisnuieste sa se mearga la colindat, vestindu-se astfel Nasterea Domnului Iisus Hristos. In satele traditionale se formeaza cete de copii, de feciori si de barbati insurati.
Copiii umbla cu colindul in dupa-amiaza de 24 decembrie, iar feciorii si barbatii insurati pornesc la colindat spre seara. Spre deosebire de zilele noastre, in trecut, fetele nu umblau la colindat, ci isi asteptau acasa colindatorii. ”Cetele de colindatori erau bine organizate. Erau mai multe cete de feciori care porneau din puncte diferite ale satului, incat sa nu se suprapuna in timp ce colindau si sa poata fi primiti de gazde cu placere”, relateaza muzeograful Janeta Ciocan. 
Urari haioase pentru gazde
In satele traditionale copiii nu colinda, ci transmit gazdelor diverse urari pentru a avea un an imbelsugat. ”In satele traditionale nu umblau inainte fete cu baieti si se organizau pe cete. Cei mici mergeau separat, ei mergeau in piezarit, adica nu colindau, ci dadeau o urare. Spuneau «Buna seara lui Craciun/ S-aveti sarbatori fericite» si primeau daruri: mere, colaci, nuci. Cand paraseau casa spuneau diverse formule de urare. «Cate paie pe casa, atatea bancute pe masa. Cate pietre la rau, atatea stoguri de grau». Unde erau case cu fete de maritat se spunea «Cati cucurijori atatia petitori la Mariuca in sarbatori», depinde cum o chema pe fata. Apoi erau diverse formule. «Cate pietre la fantana atatea oale cu smantana», multe formule in versuri prin care se urau gazdei, pentru ca totul se pune sub semnul binelui cand incepe un nou an, e vorba de inceputul perfectiunii. Trecerea in Noul An trebuie sa se faca sub foarte bune auspicii si atunci se fac urari”, spune folcloristul Pamfil Biltiu.
Dupa ce pe la casele gospodarilor se perindau copii mici cu urarile, urma colindatul cetelor de feciori care isi invatasera colindele inca de la inceputul postului. Apoi vin copiii mai mari. Sunt cetele de 10-15 copii, ei au invatat colindele la inceputul postului. Se strang intr-o casa mare, acolo sub conducerea unuia mai istet care in Codru se numeste poruncitor invata colinde. 
In zona Codru, de exemplu, se rosteau la final multumitori la colinda. ”Ramai gazda sanatos ca ai ajuns Craciun frumos si gazdoaia veseloasa c-o ajuns zile frumoase. Mandru si-o gatat prin casa” sau ”Gazda multi ani sa traiti. Dupa moarte-n rai sa fiti. Sa traiasca gazda mult pana a fi la par carunt/ Sa traiasca si gazdoaia pana-a fi la par ca oaia”.
Dupa cetele de feciori, la casele din satele traditionale ajung si cetele barbatilor insurati. Apoi colindau insuratii. Nu umbla un insurat cu un copil sau un fecior cu un copil. De regula, ei umbla cu muzicanti. Este cam obligatoriu ”jocul fetelor” la casa gazdelor. Nu e un dans obisnuit ca si cum ar fi la hora, ci este un dans ritualic. ”Se considera ca transmit energia magica fetelor in timpul jocului. Se joaca si cocoanele, se invart asa roata”, spune Biltiu. 
Tot in mediul rural se obisnuieste sa fie primite in case si cetele de colindatori ale tiganilor. Acestia primeau in trecut diverse bucate traditionale de Craciun, tocmai de aceea si urarile erau de asa natura. Acum insa obiceiul nu mai este la fel de viu, astfel ca gazdele trebuie sa ofere colindatorilor bani. ”Apoi colindau tiganii, cu muzica, cu cosurile, pentru ca li se dadea carnati, cucuruz, slanina, mai nou colinda fara cosuri, ca vor bani.”
”Faceti bine si iertati. Noua gazde sa ne dati numai pita si carnati. Numai tuica cu margele c-apoi tare bine-or mere”. Veneau si copilasii tiganilor care ziceau urari ca de exemplu: ”Da-mi un pic de carnacior ca mi-i frig la un picior. Da-mi un pic de slaninuca, ca mi-i frig la o manuca, De nu, da-mi un pic de ai, ca de-acela stiu ca ai, de nu da-mi vreo doua cepe, ca de-acele ai bugate”. Se colectau anumite daruri pentru ca lumea era saraca si isi facea usoare provizii.
Fetele trebuie sa intre in case doar dupa feciori
Obiceiurile si-au mai pierdut acum din adevaratul farmec. Daca in trecut mergeau la colindat doar baietii, iar fetele stateau acasa, acum se formeaza si grupuri de fete. Totusi este de preferat ca in casa gospodarilor sa intre intai cetele de baieti si apoi fetele, deoarece credinta populara spune ca fetele sunt aducatoare de saracie. De aceea e bine ca primii colindatori sa fie baietii. 
”Acum a inceput sa se dezagregheze obiceiul colindatului. Umbla fete cu baieti. Umbla fete separat. Si nu este permis ca prima data sa-ti intre in casa o ceata de fete, pentru ca fata este considerata aducatoare de saracie, de nenorocire. Pe cand daca intra un flacau, un baiat el e aducator de noroc. Nu e permis conform credintelor vechi sa intre prima data in casa unui gospodar o ceata de fete. Ea trebuie sa astepte pana ce intra o ceata de feciori sau adulti”, precizeaza Pamfil Biltiu.
Pana si darurile oferite colindatorilor au semnificatia lor, pentru ca exprima ideea de belsug din casele care primesc colindatori. ”Darurile care se dau la colindatori exprima ideea de bogatie. Merele sunt simbolul rodirii, nuca are functie de rodire, colacul are multe functii si de rodire, sporul animalelor, succes in treburile gospodaresti”, spune Pamfil Biltiu. Se mai spune ca e bine sa-i primesti in case pe toti colindatorii, daca vrei sa-ti mearga bine in intreg anul care urmeaza.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
