Maramuresul a fost prezentat, la inceputul lunii septembrie, de CNN. Karen McIntyre a realizat un reportaj amplu despre ”enclava Romaniei in care te poti uita ore in sir la oameni fara sa te plictisesti in care poti sa ajungi fara sa te urci in masina timpului”.
CNN Traveller a dedicat un spatiu important Maramuresului, promovandu-l in toata lumea ca destinatie turistica care trebuie vazuta pentru autenticitate, traditii si viata simpla din zona.
”Cai si carute pe strazile prafuite care transporta tot ce poate fi mutat dintr-o parte in alta. Femei care stau in fata casei pe banci din lemn si torc lana sau barfesc cu vecinii. Indiferent de varsta, sunt imbracate in costume populare, au baticuri colorate pe cap, iar in picioare ciorapi de lana pana la genunchi”, este descrierea jurnalistei despre o particica a Maramuresului… idilic pus si mai tare in evidenta de peisaj.
Jurnalista de la CNN aminteste despre Baia Mare, ”cel mai mare oras din judet, in care exista chiar si un MacDonald’s dar care este mai putin frecventat pentru ca lumea prefera mancarurile traditionale”. Ea mai vorbeste despre civilizatia lemnului, despre portile masive de la intrarea in gospodarii, despre bisericile UNESCO, ajungand la concluzia ca Maramuresul este o comoara a Romaniei.
Porti de inox si case portocalii au umplut satele Maramuresului
Maramuresenilor nu le prea pasa, de vreme ce au inceput sa se rupa de trecut. In satele de pe valea Izei ori de pe cea a Marei, in locul portilor de lemn au aprut unele de inox, casele batranesti cu stalpii maiastru sculptati s-au transformat in vile portocalii cu geamuri termopan, iar betonul a inlocuit lemnul.
Traditia se pierde cu fiecare vara care trece, cand maramuresenii plecati la munca in strainatate se intorc in satele natale si incep sa construiasca dupa modelele vazute in Occident. Nu se respecta nicio regula de urbanism, iar arhitectii respecta indicatiile celui care da banii.
Prin urmare, Maramuresul prezentat pe CNN aproape ca nu se mai regaseste in realitate. Putine mai sunt casele traditionale, cu porti masive din lemn la intrare pe care sunt incrustate soarele, funia, bradul si camere impodibite cu cergi, nu cu paturi chinezesti si tapiterii cu ”Rapirea din Serai”. Reportajul a fost adaptat la nevoile strainilor care au nevoie de relaxare, iar Maramuresul inca mai poate sa ofere ineditul de care s-a dezis civilizatia lor in nevoia acuta de adapatre la viteza cotidiana. E foarte adevarat ca, in compratie cu tarile puternic dezvoltate, Maramuresul parca sta pe loc.
Casa ”Coada de avion” la Ieud dupa modelul unui Boeing 787
Si… , totusi, se schimba. Modificarile sunt vizibile si deranjeaza ochiul, pentru ca e ciudat sa vezi un gard facut integral din inox ori o casa care a fost botezata ”Coada de avion”, probabil dupa ce a fost facuta dupa modelul unui Boeing 787, intr-un sat ca Ieud, in care respectarea traditiei era sfanta pana nu demult.
Turistii, dar nu numai ei, care strabat judetul vara au ocazia sa isi ”incante” retina cu munti de boltari si gramezi de nisip depozitate pe marginea drumului ori sa isi puna ochelarii de soare ca sa nu orbeasca daca privesc vreo casoaie ornata cu caramizi din sticla si fainta lucitoare.
Lemn mai poti sa vezi rar. La Barsana, de exemplu, salvarea a venit doar de la mesterul popular Toader Barsan care si-a facut o poarta din lemn la intrare. Consatenii sai au prins gusturi mai rafinate dupa expeditiile peste granita.
Primarii localitatilor rurale se scuza spunand ca nu pot opri degradarea traditiilor arhitecturale. La fel spune si presedintele consiliului judetean, Marinel Kovacs, care recunoaste, cu o jumatate de gura, ca in cativa ani Maramuresul nu va mai avea nimic de oferit turistilor pentru ca va fi o copie fidela a Occidentului.
Maramuresul este ”slefuit” cu forta de cei plecati la munca in strainatate
Seful administratiei judetene spune ca distrugerea patromoniului cultural este imposibil de oprit fara o legislatie clara, care in prezent nu exista. Parlamentarii maramureseni nu au facut niciun demers pentru a initia un proiect de lege prin care sa apare averea judetului, dovedind cat de preocupati sunt de ce se intampla in circumscriptia lor. La Bucuresti, continua sa daruiasca albume foto cu biserici din lemn care se inalta zvelte spre cer, dar care in realitate stau sa se darame.
”Arhitectura traditionala se va pierde. Maramuresul are aceasta problema, dar trebuie o legislatie mai puternica. Un inceput ar fi in cele 10 localitati aflate pe teritoriul Administratiei Parcului National Muntii Maramuresului, unde exista reguli mai stricte de construire pentru ca aria este protejata”, a spus Marinel Kovacs.
Presedintele CJ Maramures a aratat ca o solutie ar fi realizarea unor proiecte arhitecturale tip care sa imbine elementele traditionale cu cele moderne din care cei care vor sa isi construiasca locuinte sa poate alege. ”E firesc sa isi doreasca o casa moderna, dar se face abuz. Inteleg ca vor altceva pentru ca au posibilitatea, insa vom ramane doar cu relicve ale unei civilizatii disparute a lemnului”, a mai declarat Kovacs.
Marea problema va fi ca, dupa ce se vor investi sume importante in turism – fie prin crearea de locuri de cazare, fie prin promovare – Maramuresul nu va mai fi interesant, pentru ca nu se va mai putea compra nici cu o capsula a timpului, nici cu un diamant neslefuit, asa cum il vad acum strainii.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
