Membrii clanului Corduneanu au obtiunut peste 1,65 milioane de euro, dintre care liderul Bogdan Constantin suma de 500.000 de euro, de la reteaua de hoti coordonata pe teritoriile statelor Uniunii Europene, care trimiteau sumele in tara prin Western Union, potrivit rechizitoriului.
Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Teerorism (DIICOT) au obtinut probe din care rezulta ca o parte dintre membrii gruparii Corduneanu, de la inceputul anilor 2000 au pus la punct si dezvoltat o retea de „hoti” capabila sa actioneze in UE, dar si in spatiul extracomunitar, se arata in rechizitoriul prin care 27 de membri ai clanului au fost deferiti justitiei.
Bani ”spalati” prin achizitii de masini si imobile
De coordonarea gruparii acestor retele de hoti s-au ocupat Bogdan Constantin, fost Corduneanu, Petronela Tiuga, fosta Corduneanu, Marian Tiuga, Adrian Corduneanu, Gheorghe Rusu fost Corduneanu, Vasile Liviu Corduneanu, fost Pipos, si Viorel Potorac, care avea rolul supraveghetor colector si expeditor al sumelor de bani in tara.
In aceste conditii membrii gruparii Corduneanu ar fi obtinut sume foarte mari de bani pe care le-au investit in achizitionarea de autoturisme, achizitionarea sau construirea de imobile. Banii obtinuti in strainatate erau trimisi in Romania prin sistemul Western Union.
70.000 de euro investiti in infractiunile din strainatate
Anchetatorii au stabilit ca din Romania catre finantarea activitatii infractionale a iesit suma de 70.284 de euro, iar beneficiile au fost in cuantum de 1.650.000 de euro.
„In speta au fost efectuate investigatii complexe in sensul identificarii persoanelor care au desfasurat activitati infractionale pe teritoriul UE si probarea acestor activitati fie prin depozitiile martorilor, fie prin obtinerea de informatii de la autoritatile straine, inclusiv administrarea de probe prin efectuarea unor comisii rogatorii internationale”, se arata in rechizitoriul trimis Tribunalului Maramures.
FBI, pe urmele sefului clanului Cordunenilor
Din datele referitoare la transferurile de bani Western Union, furnizate de catre FBI, si care „au fost integrate in harta de analiza privind fluxul acestor date„, a rezultat de-a lungul unei perioade mari de timp, ca Bogdan Constantin a primit prin acest sistem aproximativ 500.000 de euro.
De asemenea, Constantin Florin Marcu, zis Coco, in perioada 2006-2008, a fost identificat in Dusserdolf, Dolmunth si Koln de patru ori pentru furt din buzunare, iar in perioada la sfarsitul lunii decembrie 2009, el a fost arestat preventiv pentru tentativa de furt in Dusserdolf.
Furturi din buzunare si talharii, specialitatea Cordunenilor
Procurorii DIICOT au obtinut date si informatii, confirmate si in interceptarile telefonice dintre Viorel Potorac si Bogdan Constatin, dar si dintre alti membri ai gruparii, in care s-a discutat despre arestarea lui Marcu. Mai mult, autoritatile spaniole si germane au comunicat anchetatorilor romani date despre arestarea lui Marcu de cel putin 16 ori pentru furt sau talharie, cat si depsre activitatea lui Anton Avadanii, zis Toni Montana.
Anchetatorii au mai stabilit ca Bogdan Constantin primea cele mai mari sume de bani obtinut din furat, iar Petronela Tiuga, impreuna cu Marian Tiuga, zis Africanul (arestat Nurrenberg), aveau rolul de a coordona reteua de hoti, fiind identificati 19 dintre acestia.
Sedintele clanului aveau loc ”La sala”
„Realizarea scopului constituirii gruparii a fost facilitata printre altele si de regulile existente in interiorul acesteia, care prevad un sistem de sanctiuni interne si externe care se materializau cu ocazia «sedintelor de judecata» tinute in acest scop. Aceste intalniri aveau loc in incinta localului apartinand SC Magic Garden Company de la Sala Sporturilor, cunoscut tuturor membrilor cu denumirea «la sala», intalniri coordonate si conduse de Bogdan Constantin”, potrivit rechizitoriului.
La aceste intalniri, membrii retelei erau fie sanctionati, fie erau impacati cei care nu se intelegeau, cum a fost si in cazul gruparii Bacauanu al carui lider a fost chemat la sala pentru a plati 20.000 de euro, pentru crearea unui conflict.
De asemenea, daca unul dintre membri dorea sa paraseasca reteaua, regula era sa plateasca o suma mare de bani cu titlu de rascumparare pentru a-si recastiga libertatea, in aceeasi situatie fiind Constantin Marcu, Narcis Vieru, zis Printul Hotilor, Anton Avadani, zis Toni Montana.
Scoala de hoti deschisa in Iasi
Clanul folosea doua modalitati de racolare a hotilor care erau trimisi in strainatate, fie erau luati de mici, de la 10-12 ani si dusi in strainatate, unde erau supravegheati si „specializati” folosindu-se de faptul ca acolo cei care aplicau legea obisnuiau sa-i bata pe hoti fara nicio alta sanctiune care sa ramana scrisa si sa-i „pericliteze cariera”, dupa care ulterior erau transferati in alte state din Europa, unde aplicau deprinderile dobandite, fie pentru a recupera unele datorii din tara, fiind nevoiti sa fure numai in locurile si conditiile indicate de membrii gruparii.
Persoanele care ii supravegheau pe hoti in strainatate ii cazau in grupuri mici care sa nu atraga atentia, in locuri retrase pe care le paraseau dupa perioade scurte de timp.
”Centauri” vanati de pustii din Romania
Un aspect remarcat in tot ceea ce inseamna reteaua de hoti din strainatate il constituie „tira” sau persoana care avea rolul de a masca momentul in care hotul baga mana in buzunarul unui „Centaur” – care in limbajul lor insemna o potentiala victima -, de cele mai multe ori un turist in varsta. De cele mai multe ori „pustii” intrau in „bransa” pe post de „tira”, fiind platiti cu foarte putini bani, facandu-i sa-si doreasca sa fure singuri.
Hotii erau organizati astfel incat atunci cand supraveghetorii identificau locuri unde se putea fura mult, „pontul” era transmis foarte repede catre toti membrii retelei de talhari.
Procurorii DIICOT au mai stabilit ca membrii gruparii care supravegheau retelele de hoti din strainatate foloseau mai multe mijloace de a-i constrange pe „pusti’ sa fure, astfel ca le angajau avocati cand erau prinsi, le luau pasapoartele si actele pentru a nu putea sa fuga, ii umileau in mod constant fata de ceilalti hoti, spunandu-le ca nu au dreptul sa manance daca nu fura din ce in ce mai mult, iar uneori apelau la unii membri de la varful ierarhiei din tara ca sa vorbeasca cu pustii la telefon pentru a-i timora si a le induce teama.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
