Astăzi se împlinesc 21 de ani de la despărțirea de Ion Rațiu, iar oamenii și-l amintesc ca pe un democrat desăvârșit, un patriot adevărat și președintele pe care România nu a avut norocul sa îl aibă.
Ion Raţiu (Turda, 1917- Londra, 2000) a fost un politician român, reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc (devenit ulterior PNŢCD), descendent al unei vechi familii nobiliare din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea, şi reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.
În decembrie 1990, el a reușit să se întoarcă în țară. A participat activ la reconstrucția PNȚCD și a devenit deputat. A candidat pentru funcția de președinte al României, în 1990. Nu a câștigat acea bătălie electorală, însă a devenit rapid unul dintre cei mai cunoscuți oameni politici români. Testamentul său politic, cum spunea el, ”lăsământul” lui Ion Rațiu cuprindea trei lucruri importante: intrarea României în Uniunea Europeană, aderarea la NATO și restaurarea monarhiei. Două dintre acestea au devenit realitate.
În confruntarea televizată din 1990, pe postul naţional de televiziune, cei trei candidaţi la președinție au fost întrebaţi ce vor face dacă nu vor câştiga alegerile.
Răspunsul lui Ion Raţiu a fost:
„Toată viaţa mea am luptat pentru democraţie, am plecat din ţară când eram tânăr, m-am opus totalitarilor de dreapta, şi pe urmă m-am opus totalitarilor de stânga. După ani şi ani de luptă în Occident, care sper că se va cunoaşte din ce în ce tot mai bine, în momentul în care nu voi fi ales mă voi concentra să aduc tot ce am acumulat eu în toţi aceşti ani de exil, toate cunoştinţele mele, tot ce am scris.
Voi lupta ca să caut să aduc elementul esenţial al democraţiei care nu este jocul numelor, cifrelor, cine are majoritate, cine are mai multe voturi. Asta nu e democraţie. Democraţia însemnează o înţelegere că omul este în centrul societăţii şi totul se învârte în jurul lui. Democraţia însemnează că-l asculţi pe om şi pe urmă îi respingi punctul de vedere.
Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!
Dacă eşti în stare să faci treaba asta atunci însemnează că am început să învăţăm ce e democraţia. Iar rostul meu, dacă nu voi fi ales (n.r. preşedinte) e să aduc democraţia în ţara asta cât mă ajută pe mine puterile mele, nu numai în partidul meu, PNŢCD. (…) Toată viaţa mea o voi dedica-o acestui scop“ .
