Turismul reprezintă un sector esențial al economiei naționale datorită efectelor sale directe asupra celorlalte ramuri prioritare ale economiei, având capacitatea de a influența dezvoltarea economică, socială, culturală și educațională. În Uniunea Europeană, turismul contribuie cu 5% la PIB-ul total, iar 5,2% din populația activă lucrează în acest sector. Se estimează că, prin contribuție directă și indirectă, sectorul de turism contribuie cu peste 10% la PIB-ul Uniunii Europene, a arătat Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în Ministerul Turismului. La nivel național, turismul este considerat sector prioritar și pol de dezvoltare economică, iar pentru că, în ultima perioadă reprezintă una dintre cele mai dinamice activități, este necesar să beneficieze de un cadru legal strategic gândit, actualizat și conceput să poată susține dinamicitatea creșterilor și creșterea competitivității României ca destinație în plan internațional.
Guvernul a adoptat, miercuri, proiectul legii turismului, printre cele mai importante prevederi ale actului normativ numărându-se interdicția impusă site-urilor sau platformelor dedicate închirierii de spații de cazare de a nu promova anunțurile pentru structuri neînregistrate sau neclasificate, dar și o serie de măsuri de descentralizare, precum transferul în competența autorităților locale a clasificării unităților de cazare, a omologării pârtiilor și traseelor turistice sau a autorizării plajelor. Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.
În România există, astăzi, mult mai mulți turiști decât cei raportați de către Institutul Național de Statistică
În prezent Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, act normativ în vigoare de peste 20 de ani, modificat succesiv de 13 ori, nu mai asigură obiectivele enumerate anterior. Adoptarea legii turismului răspunde obiectivului de consolidare și unificare a cadrului legal pentru turism, astfel ca acesta să asigure o bună aplicabilitate și să garanteze standarde ridicate în furnizarea serviciilor specifice turismului. Acum, pe lângă faptul că acest act normativ unifică prevederi legale sub aceeași cupolă, actualizează reglementările cu starea de fapt actuală și susține dinamicitatea acestui domeniu, aduce o serie de noțiuni noi și extrem de importante.
”Voi începe cu SIEATR, acest sistem informatic de evidență a activității de turism din România. În prezent, reglementările în vigoare privind obligativitatea înregistrării persoanelor la utilizarea serviciilor turistice de cazare nu reflectă circulația reală a turiștilor în unitățile de cazare. Trebuie spus, de la început, că acest sistem propus prin noua lege nu se referă la datele cu caracter personal, ci la colectarea și analiza datelor de identificare a operatorilor din turism, precum și a indicatorilor statistici privind activitățile de turism. Totodată, asigură și respectă standardele legale de securitate și confidențialitate pentru protejarea datelor în vigoare. Sunt absolut convins că, în România, există astăzi mult mai mulți turiști decât cei raportați de către Institutul Național de Statistică și asta pentru că metodologia de numărare și statistică a acestora este destul de ineficientă și învechită. Un exemplu simplu ar fi acela că, România a numărat, în 2018, în jur de 2,8 milioane de turiști străini, în condițiile în care la frontieră, unde numărătoarea se face foarte riguros, a înregistrat peste 12 milioane de nerezidenți care au intrat pe teritoriul țării noastre, în anul 2018. Bulgarii, spre exemplu, raportează, pentru 2018, peste 7 milioane de turiști străini și au numărat la frontiere în jur de 8 milioane de nerezidenți”, a arătat secretarul de stat în Ministerul Turismului, Bogdan Tomoiagă.
Organizațiile de Management a Destinațiilor – o formulă de parteneriat între autoritățile publice locale și mediul privat
O altă prevedere din noua Lege a Turismului stabilește regulile de înființare a Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD). Aceste entități reprezintă o formulă de parteneriat între autoritățile publice locale și mediul privat, cu ajutorul căreia cei implicați vor stabili care sunt prioritățile de promovare, cum vor fi cheltuite taxele speciale de promovare instituite de autorități publice locale către hotelieri sau alți operatori economici în turism. Este important ca, atât mediul privat cât și autoritățile publice să discute despre toate mecanismele care pot conduce la atragerea unui număr cât mai mare de turiști. Trebuie precizat faptul că, atât masa de discuții cât și fondurile necesare dezvoltării imaginii și promovării destinațiilor sunt furnizate și puse în valoare prin intermediul acestor organizații. Descentralizarea structurilor publice cu atribuții în turism este, de asemenea, un lucru nou, iar Ministerul Turismului este prima entitate guvernamentală care face acest pas.
”Descentralizarea înseamnă că, în competența consiliilor județene trec, dinspre minister, atribuțiile de clasificare/ înregistrare a structurilor de primire turistică și a operatorilor din turism, emiterea brevetelor de turism, atestarea ghizilor, omologarea pârtiilor, a traseelor turistice, autorizarea plajelor, avizarea documentațiilor tehnice pentru amplasamentul de funcționalitate a construcțiilor care au în obiectul de activitate primirea turistică. Rămân în competența Ministerului Turismului atestarea de noi stațiuni turistice, licențierea agențiilor de turism și acreditarea centrelor de informare turistică. Acesta este un pas important pentru relaxarea și dinamizarea dezvoltării investițiilor și a destinațiilor și datorită faptului că antreprenorii nu vor avea de bătut drumul capitalei pentru eliberarea de documente, dar și pentru că toate activitățile vor primi un impuls semnificativ în ceea ce privește timpul mult mai redus de întocmire a formalităților legale”, a conchis Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în MT.
– Servicii de creare site web
