Oamenii de stiinta au reusit sa produca un cromozom artificial de drojdie si considera ca experimentul lor reprezinta o descoperire majora in domeniul emergent al biologiei sintetice, o disciplina care vizeaza fabricarea unor noi medicamente, nutrimente si biocarburanti. Pana in prezent, cercetatorii reusisera sa obtina doar cromozomi sintetici pentru de bacterii si ADN viral, cu o arhitectura mult mai simpla.
De aceasta data, o echipa internationala de savanti a avut nevoie de sapte ani de eforturi pentru a construi acest genom si sa ataseze 273.871 perechi de baze cu ADN de drojdie. Acest total este cu foarte putin mai mic decat echivalentul sau natural, care are 316.667.
Cercetatorii au efectuat numeroase modificari asupra bazei genetice a acestui cromozom, eliminand mai ales partile redundante, care nu sunt necesare pentru reproducerea cromozomului si pentru cresterea sa. „Studiul nostru a facut ca biologia sintetica sa treaca de la teorie la realitate„, a spus Jef Boeke, directorul Institutului de sisteme genetice din cadrul Centrului medical Langone, afiliat Universitatii New York, coordonatorul acestui studiu, ale carui rezultate au fost publicate joi in revista americana Science.
Acel cromozom eucariot (o structura complexa, in care materialul genetic este localizat in nucleul bine diferentiat), care a suferit astfel cateva modificari fara precedent, a fost apoi integrat in celule vii de drojdie de bere.
Acele celule s-au comportat in mod normal dar posedau noi proprietati care nu exista la drojdia naturala, au subliniat oamenii de stiinta, precizand ca drojdia poseda 16 perechi de cromozomi in total, spre deosebire de om, care are 23. „Modificarea genomului seamana cu un pariu, pentru ca o modificare nepotrivita poate sa ucida celula”, a explicat profesorul Boeke.
„Am efectuat peste 50.000 de modificari in codul ADN al cromozomului si drojdia noastra este inca vie, fapt care este remarcabil”, a adaugat el. Gratie acestei tehnici de reasamblare a cromozomului, oamenii de stiinta vor putea de acum inainte sa manipuleze genomul drojdiei pentru a-i oferi anumite proprietati.
Astfel, va fi de acum posibil sa se dezvolte varietati sintetice de drojdie, sa se fabrice medicamente rare si sa se produca anumite vaccinuri, inclusiv cel contra hepatitei B, care este derivat din drojdie.
Drojdiile artificiale vor putea fi astfel utilizate si pentru a stimula productia unor biocarburanti mai eficienti.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
