Soliditatea economiilor din Europa Centrala si de Est va contribui la aprecierea monedelor din regiune, inclusiv a leului, in 2015, dupa scaderile inregistrate in ultimele saptamani, potrivit unui sondaj realizat de Reuters in randul analistilor.
Chiar si asa, inflatia scazuta din Europa va continua sa reprezinte un risc pentru monede, prin alimentarea asteptarilor de reducere a dobanzilor de catre bancile centrale, considera analistii.
Zlotul a atins in ultimele saptamani cel mai redus nivel din ultimii doi ani si jumatate, iar forintul un minim al ultimilor trei ani, in raport cu euro, datele economice indicand incetinirea cresterii economice.
Intre timp, ambele monede au recuperat partial pierderile, dar persista riscul ca preturile scazute ale petrolului sa mentina negative ratele inflatiei, incalcand tintele bancilor centrale.
Zlotul s-ar putea aprecia cu 4,7% in raport cu euro pana la sfarsitul acestui an, fata de nivelul de 4,125 unitati pentru un euro atins la inchiderea de marti, un nivel mai slab comparativ cu cel de 4,1034 unitati pentru un euro anticipat acum o luna. „Politica monetara a Poloniei va ramane unul dintre factorii de risc pentru zlot, fiind posibil ca deflatia sa se fi accentuat in decembrie”, a declarat Dorota Strauch, analist la banca Raiffeisen in Polonia.
Forintul s-ar putea aprecia cu 3,2% in acest an, la 310 unitati pentru un euro, leul cu 2,2%, la 4,4 unitati pentru un euro, iar coroana ceha cu 1,1%, la 27,375 unitati.
Estimarile de crestere economica de circa 3% in Ungaria si Polonia in 2015 contrasteaza cu stagnarea zonei euro. Soliditatea balantelor de plati si nivelul relativ ridicat al dobanzilor ar putea sustine aprecierea forintului si a zlotului, considera Radomir Jac, analist la Generali Investments CEE.
„Cu toate acestea forintul va fi in mod special vulnerabil la speculatii legate de inasprirea politicii monetare in Statele Unite, iar acest factor ar putea necesita majorarea dobanzilor in Ungaria, spre sfarsitul anului 2015”, a adaugat Jac. Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis miercuri sa reduca rata dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, nou minim istoric, concomitent cu ingustarea coridorului simetric format din ratele dobanzilor facilitatilor permanente la 2,25 puncte.
Masura a fost anticipata de majoritatea analistilor, inflatia fiind sub tinta BNR, si a declansat speculatii ca Polonia si Ungaria vor proceda la fel. Cursul anuntat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) a scazut miercuri cu 0,22 de bani, la 4,4960 lei/euro.
Referinta a urcat marti cu 0,09 bani, la 4,4982 lei/euro. Un nivel mai ridicat a fost inregistrat, la fel ca pentru sedinta de luni, pe 19 martie 2014, cand euro a fost cotat la 4,4997 lei. In debutul anului 2014, cursul a urcat spre 4,55 lei/euro. Forintul a stagnat miercuri fata de euro, iar zlotul s-a apreciat cu 0,2%.
Gergely Urmossy, analist la Erste Bank in Budapesta, considera ca banca centrala a Ungariei nu va urma exemplul majorarilor de dobanzi asteptate in SUA in cursul acestui an, chiar cu pretul devalorizarii forintului.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
