Membrii grupului de evaluare Schengen (Sch-Eval) decid vineri daca adopta rapoartele tehnice privind Romania si Bulgaria, dupa ce la intalnirea din 14 ianuarie reprezentantul Franţei a cerut un timp suplimentar pentru studierea raportului Romaniei, blocand temporar adoptarea acestuia. Raportul de evaluare Schengen al Romaniei in domeniul SIS/SIRENE a fost prezentat in 14 ianuarie, la Bruxelles, de expertul coordonator al misiunii de evaluare Schengen a Romaniei, respectiv reprezentantul Presedinţiei Ungare.
In cadrul acelei sedinţe, reprezentantul Franţei a cerut un timp suplimentar pentru studierea raportului, rezervandu-si opţiunea de a pune mai multe intrebari referitoare la starea Sistemului Informatic Schengen (SIS) in Romania. Termenul limita pentru a cere lamuriri sau pentru a ridica intrebari a expirat la 21 ianuarie, fara ca reprezentantul acelui stat sa ceara informaţii parţii romane.
Raportul privind Romania a fost evaluat pozitiv, la acea data, de reprezentanţii celorlalte state din grupul Sch-Eval, el subliniind ca Romania corespunde in totalitate standardelor Schengen pe componenta SIS/SIRENE. Tot atunci au fost discutate si doua rapoarte privind Bulgaria, respectiv SIS/SIRENE si rezultatele reevaluarii frontierei terestre intre Bulgaria si Turcia. Acesta din urma a primit un aviz negativ din partea experţilor UE, prin urmare Franţa, Germania si Finlanda au cerut o a doua reevaluare.
Drept urmare, presedinţia ungara a UE analizeaza posibilitatea aderarii parţiale a Romaniei si Bulgariei la Spaţiul Schengen, in martie, propunerea fiind ca cele doua ţari sa intre in spaţiul de libera circulaţie mai intai cu frontierele aeriene, declara, in 21 ianuarie, secretarul de stat in Ministerul Administraţiei si Internelor (MAI), seful Departamentului Schengen, Marian Tutilescu.
Tutilescu spunea ca subiectul aderarii parţiale „este in discuţie pe masa presedinţiei ungare”, insa acesta nu este singura propunere. El a explicat ca, avand in vedere rapoartele pozitive ale Romaniei si Bulgariei pe frontierele aeriene, este posibil ca cele doua ţari sa intre in Spaţiul Schengen, in prima faza, doar cu aceste elemente. Ulterior, se poate lua o decizie privind aderarea completa.
„Dupa adoptarea rapoartelor (in Sch-Eval, n.r.) are loc votul in Parlamentul European. Acesta (PE, n.r.) a fost sesizat cu proiectul de decizie, acum au loc discuţii. Dupa votul in PE, ne intoarcem la Consiliu (Uniunii Europene, n.r.), unde se discuta pe fond. Este un calendar foarte strans si, din pacate, singurul Consiliu JAI inainte de 27 martie are loc in 24 februarie, cand vom mai putea discuta aderarea”, spunea Tutilescu, explicand etapele urmatoare in aderarea Romaniei la Spaţiul Schengen.
Marian Tutilescu mai spunea ca varianta aderarii parţiale este fezabila, in contextul in care exista precedente la nivel european. Franţa si Germania considera insa ca Romania si Bulgaria ar trebui primite in Schengen numai daca inregistreaza progrese in lupta impotriva corupţiei si in reformarea sistemului judiciar.
Ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter, i-a cerut omologului sau german, Thomas de Maiziere, sa defineasca ingrijorarile Germaniei cu privire la aderarea la Schengen a Romaniei si Bulgariei, in cadrul unei reuniuni informale organizate in 20 ianuarie la Godollo, in apropiere de Budapesta.
Finlanda s-a raliat Germaniei si Franţei si a refuzat, la randul sau, intrarea Romaniei si Bulgariei in Spaţiul Schengen de libera circulaţie a persoanelor in cadrul UE, potrivit unui purtator de cuvant al guvernului finlandez.
Presedintele Traian Basescu declara, dupa Consiliul JAI, ca Romania cere ca aderarea sa la Spaţiul Schengen sa se faca in baza regulilor convenite prin tratatele UE si sa nu fie tratata discriminatoriu, subliniind ca nu exista nici cel mai mic indiciu ca Romania ar genera riscuri privind fluxurile migratorii ilegale.
In cazul supunerii la vot in Parlamentul European (PE), ar fi necesara unanimitatea statelor, in contextul in care Romania are trei oponenţi: Franţa, Germania si Finlanda.
Spaţiul Schengen include 25 de state membre si permite unui numar de peste 400 de milioane de cetaţeni sa circule liber, fara a prezenta pasapoartele.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
