Suveranism contondent

„Agresarea unor jurnaliști care își împlinesc onest datoria în spațiul public, ca și ironizarea și intimidarea acestora pe holurile Parlamentului, arată cu mare precizie gradul de barbarie, grobianism și vulgaritate agresivă al celor ce se intitulează, ignorant din punct de vedere politic, „suveraniști”.
Suveranismul real e inclus în Constituția României care trebuie doar citită, înțeleasă și respectată, nu în discursuri furibunde, agramate și rupte de realitate.
A-ți apăra suveranitatea ca țară presupune un atac real la adresa acesteia și periclitarea ei. Altfel, e ca și cum te-ai apăra isteric de atacul unor obiecte sau persoane nevăzute care au tăbărât pe tine și care te fac subiectul unui spectacol grotesc în Piața Constituției.
Așadar, suveranitate față de cine și ce?
Față de civilizație și civilitate, față de buna-cuviință, decență, dialog și respect pentru alteritate?
Dacă da, asta explică deplin fobia „suveraniștilor” aflați în treabă față de Europa, europenism și europenitate.
Acestea sunt fondate pe religiile Cărții, pe civilizația Decalogului și cultura Dialogului, nu pe analfabetism cultural, politicianism imoral și „dialog” ca la ușa cortului.
Transformarea susținătorilor „suveranismului” în agresori ai comunitarismului democratic și ai jurnaliștilor liberi să relateze de pe teren în beneficiul interesului public, constituie nu doar o infracțiune comisă, desigur, de niște infractori, ci și simptomul unei tragice schimbări de paradigmă social-politică pe fondul degradării educației și, ca urmare, a societății românești, fără precedent în ultimii 35 de ani.
Datoria oamenilor lucizi, martori ai acestei deraieri societale, este să se angajeze etic în contracararea ei.
Singura postură civică acceptabilă într-un context social amenințat de factori agresiv manipulatori și destabilizatori este aceea de „spectator angajat”. Adică implicat, măcar prin cuvânt, în apărarea binelui public care poate supraviețui doar în starea de echilibru asigurată de educație, internalizare a respectului temător față de lege și asimilarea principiilor morale elementare.
În absența lor se întinde stepa sălbăticiei și barbariei suverane”.
Vasile Bănescu, pe Facebook.