Animalele mari „se pricep” mai bine sa elimine virusurile cauzatoare de cancer din ADN-ul lor, decat cele mici, sustin cercetatorii britanici, citati vineri de ziarul britanic The Independent. Speciile mari tind sa traiasca mai mult si sa aiba mai multe celule decat animalele mici, ceea ce in principiu inseamna ca au un risc mai mare sa dezvolte o forma de cancer in timpul vietii.
Cu toate acestea, speciile mari nu au rate mai mari de cancer decat speciile mici — o observatie cunoscuta ca „Paradoxul Peto”, dupa numele celebrului epidemiolog de la Oxford, Sir Richard Peto, care a remarcat prima data fenomenul in anii ’70.
In prezent, un studiu realizat pe genomurile a 38 de specii de mamifere, variind ca marime de la soareci, la balena albastra, a oferit o explicatie partiala paradoxului, dovedind ca animale mari „se pricep” mai bine la eliminarea virusurilor cauzatoare de cancer din ADN-ul lor.
O echipa de oameni de stiinta de la Universitatile Oxford, Glasgow si Plymouth a analizat genomii pentru secventele de ADN ale retrovirusurilor endogene — virusuri capabile sa integreze ADN-ul lor in ADN-ul cromozomilor umani.
Cercetatorii au descoperit ca a existat o relatie inversa intre numarul de retrovirusuri endogene — „relicve” ale infectiilor virale dupa milioane de ani de evolutie — si dimensiunea speciilor in cauza. Cu alte cuvinte, cu cat mai mare era animalul, cu atat era mai mic numarul de relicve virale descoperite in genomul sau.
Sursa foto: descopera.ro
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
