Soț către soție: „Ce plm de carne îți mai trebe, nu ți-am tăiat porc?”, transformată ulterior în: „De fapt, ie ce vrei tu că o dată-i Crăciunul!”

Cu toate că n-am mai scris de ceva timp un text bazat pe filozofie, ieri, în timp ce eram într-o căutare de cadouri de Crăciun, am înțeles mai bine ca niciodată două din expresiile de temelie din filozofie: „Omul este un animal social” – regăsită în „Politica” lui Aristotel, prin care filosoful grec ne argumentează faptul că omul „este creatura cea mai nelegiuită şi cea mai sălbatică, fiind fără virtute; şi privitor la pofta de dragoste şi de mâncare este cel mai nesăţios.” și „Omul este lup pentru om”, o expresie latină a cărei origini o regăsim în textul Asinaria de Plaut, făcând trimitere la ideea că omul este inamicul omului. Amintind și de ororile de care este capabilă natura umană. Filosoful englez Thomas Hobbes a explicat aforismul în lucrarea „Despre cetățean”, combătând prima teză prin lucrarea „Leviathanul” care se opune concepției aristotelice și consideră că omul este prin naștere o ființă socială. Conform acestei teorii oamenii sunt sunt anteriori statutului, societății, fiind prin naștere o ființa sociala și făcând ulterior o înțelegere (contract social), prin care ei renunță la o parte din drepturile lor în favoarea statului.
Hobbes va explicita prin acest concept cât de egoistă este natura umană și va propune un contract social prin care omul să-și cedeze drepturile (pe care le are în starea naturală) pentru a putea fi condus.
Chiar dacă cele două teorii se combat, au un element comuna: egoismul omului.

No bun! Acum să lăsăm filosofia de-o parte și să ne întoarcem la prezent. Un prezent în care toată lumea gonește după cadouri, după mâncare, după orice, doar să gonească. Un prezent care dovedește perfect egoismul omului și prostia lui în aceeași măsură. După cozi la casierii pentru a ridica ajutorul de încălzire, oamenii au dat năvală în supermarketuri,

Toată lumea vrea să aibă masa plină cu de toate. Și e perfect justificat, este o sărbătoare imensă pentru lumea creștină.

„Degeaba-i masa plină, dacă-s scaunele goale!” sau „Mai bine frigiderul mai gol și sufletul mai plin!”

De obicei, în perioada sărbătorilor, după sportul extrem de a umple cărucioarele supermarketurilor, liniile telefonice spre ambulanță se înroșesc. În acest caz nu coronavirusul este de vină, ci natura umană despre care scriau cei amintiți mai sus.

Și apropo de frigider, tot ieri într-un supermarket am prins o secvență care nu poate fi redată complet din motive ecleziastice. Soț către soție: „Ce plm de carne îți mai trebe, nu ți-am tăiat porc?”, transformată ulterior în: „De fapt, ie ce vrei tu că o dată-i Crăciunul!”

Crăciunul vine și pentru bunicuța de lângă Daytona, cea care e acolo cu zi, cu noapte, pentru a vinde un buchețel de flori. Și pentru ea vine Crăciunul, doar că ea trebuie să vândă floricele ca să pună ceva pe masa de Crăciun.

Andrei BUDA