La 40 de zile de la nasterea Mantuitorului Iisus Hristos, in 2 februarie e sarbatorita Intampinarea Domnului. Mantuitorul este adus la Templu de Fecioara Maria si dreptul Iosif pentru implinirea Legii, care prevedea ca orice intai nascut de parte barbateasca sa fie afierosit lui Dumnezeu in a 40-a zi de la nastere. Sarbatoarea mai este cunoscuta si sub numele de Ziua Lumanarilor, in special in tarile vestice, datorita obiceiului de a binecuvanta lumanarile in aceasta zi.
In Rasarit, sarbatoarea Intampinarii Domnului s-a introdus in penultimul an al domniei imparatului Justin I (526), iar generalizarea ei s-a facut in cursul secolului VI, incepand din anul 534, cand imparatul Justinian a schimbat data sarbatorii de la 14 februarie la 2 februarie (40 de zile socotite de la 25 decembrie, sarbatoarea Nasterii Domnului).
Sarbatoarea marcheaza ziua in care Sfanta Fecioara Maria, conformandu-se legii vechi, a mers la templul din Ierusalim, la 40 de zile dupa nasterea Domnului, pentru curatarea ei. Numai dupa sase saptamani de la nastere, ea putea intra in templu cu noul nascut. Desi Fecioara Maria se invrednicise sa-L nasca pe Fiul lui Dumnezeu intrupat, ea nu avea nevoie de purificarea rituala. Dar, din smerenie, se supune acestor randuieli, dupa cum o va face si Hristos.
“Dumnezeiescul Prunc” a fost intampinat si tinut in brate de batranul si dreptul Simeon si de Proorocita Ana. Evenimentul apare relatat in Evanghelia Sfantului Apostol Luca. Batranul Simeon este unul dintre cei 70 de intelepti care au tradus din limba ebraica in limba greaca Vechiul Testament. In momentul in care a ajuns la textul „Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste fiu“, a inlocuit termenul „fecioara” cu „femeie”. Pentru necredinta sa, Dumnezeu i-a fagaduit ca nu va muri pana nu va vedea pe Mesia nascut din Fecioara.
Parintele Teofil Paraian spune ca „noi suntem mai avantajati decat dreptul Simeon, pentru ca putem sa-L primim pe Hristos in fiinta noastra si sa-L purtam in noi nu numai cateva clipe, ci o viata intreaga si chiar o vesnicie intreaga”.
Intampinarea Domnului sau aducerea Lui spre inchinare a ramas ca pilda si la noi, ca indatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserica, la patruzeci de zile dupa nastere, pentru molifta de curatirea lor si inchinarea pruncilor la sfintele icoane. Mama care a nascut vine in biserica si in numele familiei aduce pe noul-nascut ofranda lui Dumnezeu, inchinandu-l la altar.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
