Crestinii ortodocsi praznuiesc, in vinerea din Saptamana Luminata, Izvorul Tamaduirii. Sarbatoarea, care aminteste de una dintre minunile Maicii Domnului, s-a stabilit in Biserica Ortodoxa in timpul secolelor V-VI. In aceasta zi, in lacasurile de cult se savarseste slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Agheasma Mica.
Numeroase lacasuri de cult din tara isi sarbatoresc, in 20 aprilie, hramul inchinat uneia dintre minunile Maicii Domnului, Izvorul Tamaduirii. In Maramures va fi mare sarbatoare la Manastirea Rohia care isi celebreaza cel de-al doilea hram, dar si la Manastirea Hera, care are unul dintre hramuri inchinat sarbatorii Izvorului Tamaduirii.
Potrivit traditiei, Leon cel Mare, cu putin timp inainte de a ajunge imparat, se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului. Intalneste un batran orb care ii cere sa-i dea apa si sa-l duca in cetate. Leon va cauta in apropiere un izvor, dar nu va gasi. La un moment dat, acesta aude glasul Maicii Domnului care il indeamna sa nu abandoneze cautarea izvorului, ci sa patrunda mai adanc in padure pentru ca va gasi apa.
Leon tine cont de sfat si reuseste sa descopere izvorul din care ii da orbului sa bea si ii spala fata cu aceasta apa, astfel incat orbul ajunge sa vada. Langa acel loc, Leon va construi, dupa ce ajunge imparat, o biserica. Mai tarziu, imparatul Justinian (527-565), care suferea de o boala grea, s-a vindecat dupa ce a baut apa din acest izvor. De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli si a tamaduit diferite rani si suferinte.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
