PISTE, LA UNISON. CÂND PISTA DEVINE DECOR PENTRU MARKETING

La Baia Mare, când lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui, soluția pare să fie simplă: organizăm un eveniment și spunem că funcționează. „Pe piste, la unison!” ne anunță că, într-o duminică, bicicliștii au fost invitați să parcurgă orașul pe două roți, legând pistele de bicicletă și descoperind patrimoniul arhitectural al orașului. Sună frumos. Sună european. Sună exact cum trebuie într-o postare de promovare.

Doar că există o problemă: o plimbare organizată nu demonstrează că infrastructura pentru biciclete funcționează.

Dacă vrei să vezi dacă pistele sunt realmente utile, nu ai nevoie de un eveniment cu traseu stabilit, participanți adunați și mesaje despre „viziune”, „perspective noi” și „spațiu public viu”. Ai nevoie să ieși într-o zi obișnuită, la o oră obișnuită, și să vezi dacă un om poate traversa Baia Mare cu bicicleta în siguranță, coerent și fără să fie nevoit să improvizeze.

Pentru că una este să aduni bicicliști într-o duminică și să îi plimbi pe un traseu ales dinainte și cu totul altceva este să construiești o infrastructură pe care oamenii să o poată folosi zilnic: pentru serviciu, pentru școală, pentru cumpărături sau pur și simplu pentru a traversa orașul.

Iar aici începe întrebarea incomodă: de ce trebuie să organizăm un eveniment ca să putem demonstra că pistele de biciclete sunt utilizabile?

O infrastructură bună nu are nevoie de evenimente demonstrative ca să-și justifice existența. Se vede singură. Este folosită singură. Devine parte din viața orașului.

Baia Mare are nevoie de mai puțin marketing și de mai multă infrastructură coerentă. Are nevoie ca pistele să fie conectate, clare, sigure și gândite pentru omul care se deplasează zilnic, nu doar pentru participantul la o acțiune de duminică.

Pistele nu trebuie să fie bune o zi, pentru un eveniment. Trebuie să fie bune în fiecare zi, pentru fiecare om.