Credinciosii ortodocsi si greco-catolici sarbatoresc, duminica, 19 aprilie, Pastele, cea mai importanta sarbatoare a crestinitatii, care marcheaza Invierea lui Iisus Hristos, in a treia zi dupa ce a fost crucificat, in Vinerea Patimilor.
Invierea a devenit sarbatoarea luminii, „sarbatoarea sarbatorilor”, care a schimbat sensul lumii si a bucurat-o. Potrivit Scripturilor, prima care a fost cuprinsa de bucuria Invierii lui Iisus a fost Maria Magdalena, careia Iisus i S-a aratat duminica dimineata, dupa ce a inviat. Ea a fugit ca sa le duca vestea si ucenicilor, dar ei n-au crezut-o. Dupa aceea, Iisus li S-a aratat in alt chip, altor doi dintre ei, dar nici acestia nu au fost crezuti.
La urma, pe cand cei 11 ucenici stateau la masa, li S-a aratat si I-a mustrat pentru necredinta si impietrirea inimii lor, caci n-au crezut pe cei ce-L vazusera inviat. Si le-a zis: „Mergeti in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si se va boteza se va mantui; iar cel ce nu va crede, se va osandi”.
Astfel, Sarbatoarea Invierii perpetueaza bucuria ucenicilor, care L-au vazut pe Iisus inviat, de aceea credinciosii se saluta cu vestea unei bucurii de necomparat cu nici o alta bucurie „Hristos a inviat!” si raspund cu „Adevarat a inviat!”.
Pastele, sarbatorit din vechime si de catre iudei, este cea mai veche sarbatoare a crestinatatii si stabileste o punte intre Vechiul si Noul Testament. Legatura intre sarbatoarea evreiasca Pesah si cea crestina este si reala si ideala. Reala, pentru ca Iisus a murit in prima zi a Pastelui evreiesc, ideala pentru ca, prin moartea si Invierea lui, Mantuitorul implineste de fapt profetia Vechiului Testament.
Pastele crestin a preluat multe dintre traditiile celui evreiesc, inclusiv simbolul mielului sacrificat, devenit simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina. Aceasta este viata lui Iisus: Jertfa. Jertfa totala, neincetata, de aceea El a si putut spune: „Eu am venit ca lumea viata sa aiba…” Pentru ca El, viata Lui infinita, nu o traieste pentru Sine, ci o ofera si devine roditoare de viata nesfarsita, in Biserica Lui.
Rostind chemarea „Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine…”, Domnul ne invata tocmai aceasta cale si taina – a jertfei spre viata. Cercetatorii au observat ca acest cuvant – „sa se lepede de sine” este unic in literatura mondiala. Nu l-a rostit nimeni pana la Iisus, care a adus starea de jertfa – izvor al vietii, al Invierii.
Data la care se sarbatoreste Pastele depinde de doua fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade intotdeauna la 21 martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara). Astfel, sarbatoarea de Pasti este serbata intotdeauna in prima duminica dupa luna plina de dupa echinoctiu.
Perioada de post si rugaciune, care precede sarbatoarea Invierii, este o vreme destinata meditatiei si autocunoasterii, necesare purificarii noastre.
In privinta obiceiurilor, si ortodcsii si greco-catolicii au, de Pasti, datini asemanatoare. In ziua invierii, se mananca oua rosii, drob, friptura si ciorba de miel. A doua zi, barbatii si tinerii merg cu stropitul la fete si primesc in schimb oua rosii si prajituri. Greco-catolicii tin postul Pastelui, de la duminica branzei pana sambata seara.
Potrivit recensamantului din 2002, in Romania locuiesc aproximativ 19 milioane (86,7%) de persoane de religie ortodoxa si aproape 200.000 (0,9%) de religie greco-catolica. Tarile cu populatie majoritar ortodoxa sunt Armenia, Bulgaria, Grecia, Romania, Republica Moldova, Rusia, Serbia, Ucraina.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
