Mai putin de un medic legist la suta de mii de locuitori in 23 de judete si imposibilitatea efectuarii celei mai elementare analize de sange, din lipsa dotarilor, in 16 servicii de medicina legala – sunt doua dintre problemele semnalate in raportul anual al Retelei Nationale de Medicina Legala.
In cele 53 de unitati medico-legale au activat, anul trecut, 973 persoane, fata de 975 in 2012. In momentul actual, incadrarea cu personal in marea majoritate a institutiilor medico-legale se situeaza mult sub nivelul minim acceptabil, in raport cu volumul de munca, arata raportul Retelei Nationale de Medicina Legala pe 2013, avizat de Consiliul Superior de Medicina Legala.
La aceasta lipsa acuta de personal se adauga o repartizare dizarmonica pe judete si municipii a medicilor legisti, neexistand niciun fel de corelatie cu populatia judetelor deservite. Astfel, 23 de servicii de medicina legala judetene (SMLJ) se situeaza mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori. In Dambovita, acest indicator este de 0,55, iar in Braila – 0,53, conform aceluiasi raport.
„Reperul de un medic legist la 100.000 locuitori nu reprezinta un maxim ideal, ci reprezinta un minimum minimorum aflat la limita functionalitatii sistemului medico-legal. In situatia cand exista un singur medic legist incadrat intr-un serviciu judetean de medicina legala, este iluzoriu sa se vorbeasca de calitatea si celeritatea activitatii judiciare”, se mai afirma in documentul citat.
Dincolo de personalul sub minimul necesar, multe servicii judetene de medicina legala nu poseda nici cele mai elementare posibilitati de investigare toxicologica, anatomopatologica sau serologica, ceea ce perturba si mai mult functionalitatea sistemului, acest gen de investigatiii trebuind sa fie efectuate de institutul Medico-legal teritorial, ceea ce inseamna cheltuieli suplimentare de transport al probelor si prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor, se mentioneaza in raport.
Astfel, exista doua servicii de medicina legala judetene (Giurgiu si Ilfov) fara laborator de toxicologie si 13 fara laborator de anatomie-patologica: Caras-Severin, Covasna, Dambovita, Giurgiu, Gorj, Ialomita, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Olt, Salaj, Teleorman si Tulcea. De asemenea, 16 servicii judetene de medicina legala nu pot efectua nici cea mai elementara investigatie serologica: Arges, Bacau, Bistrita, Caras-Severin, Covasna, Dambovita, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Ilfov, Maramures, Mehedinti si Olt.
Reprezentantii Retelei Nationale de Medicina Legala sustin ca solutia optima pentru o buna functionare a serviciilor judetene de medicina legala este arondarea lor, atat din punct de vedere metodologic, cat si financiar, institutelor de medicina legala de pe raza teritoriala de care acestea apartin.
Reteaua Nationala de Medicina Legala este alcatuita din 53 de unitati medico-legale: Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici” Bucuresti si cinci institute de medicina legala in Iasi, Cluj-Napoca, Craiova, Targu-Mures si Timisoara, 36 de servicii de medicina legala judetene in municipiile resedinta de judet (cu exceptia celor in care functioneaza institute de medicina legala si a municipiului Bucuresti) si 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor judetene respective, situate in orasele Lugoj, Campulung Muscel, Comanesti, Fagaras, Petrosani, Sighetu Marmatiei, Medias, Campulung Moldovenesc, Radauti, Barlad si Onesti.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
