Istoria pandemiilor și rolul pandemiilor în istorie. Cei mai importanți asasini ai omenirii

Societatea omenească a fost lovită de-a lungul istoriei de o serie întreagă de boli, de multe ori de epidemii care, alături de mortalitatea obişnuită, cotidiană, şi de cea provocată de accidente, a dus la grave dezechilibre demografice şi mentale, afectând în profunzime structurile economice şi sociale ale zonelor afectate. Istoria pandemiilor este greu de reconstituit, dar este sigur că ele au afectat din cele mai vechi timpuri Egiptul, Extremul Orient, Grecia, Roma, Imperiul bizantin, lumea arabă, Europa creștină, mai apoi continentul american. În același timp, cercetarea epidemiilor din punct de vedere istoric oferă, în primul rând, un tablou real al contactului uman cu situațiile de criză.
Bolile au fost cei mai importanţi asasini ai omenirii şi, din această cauză, importante modelatoare ale istoriei. Cu toate acestea, multă vreme istoricii au ignorat rolul pe care marile pandemii le-au jucat de-a lungul istoriei, abia la jumătatea secolului trecut epidemiile depăşindu-şi condiţia de evenimente marginale ale istoriei şi beneficiind de o atenţie din ce în ce mai mare din partea cercetătorilor.
Pentru istorici, în ultimele decenii, a devenit o preocupare tot mai evidentă studierea atitudinilor şi comportamentelor mentale determinate de epidemii, deoarece alături de foamete, războaie şi catastrofe naturale ele reprezintă o componentă importantă a fundalului pe care se desfăşoară marile evenimente ale istoriei. Mai mult decât atât, uneori, ele chiar au reprezentat marile evenimente din istoria umanităţii. Chiar dacă epidemiile nu au determinat singure schimbarea vieţii politice, economice şi sociale, ele au fost totuşi o componentă a istoriei globale, un crâmpei din taboul societăţii supuse unui climat de insecuritate, determinată de războaie, foamete sau oprimare socială.
De multe ori, o pandemie a avut ca urmare o scădere dramatică a populaţiei, urmată de sărăcirea unor zone întinse şi de apariţia foametei, acestea ducând în final la tulburări sociale şi izbucnirea unor răzmeriţe, pe de o parte, precum şi la declanşarea unor valuri de misticism şi apariţia unor falşi profeţi în fruntea unor mase umane dezorientate şi abrutizate de boală, sărăcie şi foame, pe de altă parte. Altfel spus, întotdeauna, cortegiul acestor boli a unit nenorocirile fizice, greutăţile economice cu tulburările sensibilităţii şi ale comportării oamenilor.
Este aproape unanim acceptat faptul că apariţia şi răspândirea diferitelor pandemii au fost favorizate de nivelul de trai scăzut al comunităţilor umane din trecut, precum şi de cunoştinţele medicale reduse. În faţa atacurilor unor boli precum ciuma sau tuberculoza, trupurile slăbite, subnutrite, opuneau o foarte slabă rezistenţă. Pe de altă parte, în vremurile moderne, se constată că progresele societăţii umane, în special cele legate de dezvoltarea economică şi de schimburile comerciale, au contribuit, fără ca oamenii să realizeze acest lucru, la răspândirea epidemiilor.
„Unul dintre elementele care ne despart de strămoşii noştri, element care face ca experienţa contemporană să fie profund diferită de cea a altor epoci, este dispariţia epidemiilor ce aduceau o gravă atingere vieţii umane”, afirma William O’Neill, autorul unei lucrări enciclopedice despre ciumă. Noua pandemie de coronavirus îl contrazice pe William O’Neill, demonstrând că epidemiile care aduc o gravă atingere vieții umane nu au dispărut și că omenirea găsește cu greu soluții în fața unor astfel de agresiuni. Este unul dintre motivele pentru care Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș vă propune o Istorie a pandemiilor și a rolului pandemiilor în istoria omenirii.
Constatăm că avem și astăzi, la fel ca în trecut, dezechilibre demografice și mentale, schimbări ale vieții economice și sociale, insecuritate, falși profeți și teorii ale conspirației. Se spune că aceia care nu cunosc istoria sunt sortiți să o repete. Demersul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș vă propune o mai bună înțelegere a istoriei trecutelor pandemii și, prin aceasta, a zilelor în care trăim. În definitiv, acesta este rolul istoriei.

✍️ Dr. Ioan Botiș, muzeograf