EXPERIMENTE – „Supersoareci” rezultati din implantarea unor celule cerebrale umane

Oameni de stiinta de la Centrul Medical al Universitatii Rochester, din New York, au creat in laborator un „supersoarece”, prin implantarea de celule cerebrale umane, in incercarea de a intelege mai bine patologii neurologice umane prin studierea lor pe soareci.

Creierul hibrid rezultat dupa implantarea celulelor cerebrale umane retine in componenta sa neuronii de soarece, care reprezinta aproximativ 50% din totalul celulelor cerebrale, insa toate celulele gliale, celule care sustin neuronii, sunt de provenienta umana.

„Este in continuare un creier de soarece, nu unul uman, insa toate celulele de sustinere (care nu sunt neuroni) sunt de provenienta umana”, explica coordonatorul acestui experiment, prof. Steve Goldman.

Cercetatorii au recoltat celule gliale imature de la fetusi umani donati si le-au injectat in pui de soarece. Aceste celulele s-au dezvoltat in celulele gliale mature, in forma de stea, cunoscute sub denumirea de astrocite.

Apoi, 300.000 de celule cerebrale umane au fost injectate fiecarui cobai, iar 12 luni mai tarziu numarul lor a ajuns la 12 milioane. Celulele gliale proprii ale soarecilor au fost eliminate de astrocitele umane care sunt cu pana de 20 de ori mai mari decat cele ale rozatoarelor.

Cercetatorii au comparat acest proces cu un upgrade de memorie realizat pe un calculator. Rezultatul este un „supersoarece” care este mult mai inteligent decat un soarece obisnuit. Oamenii de stiinta au remarcat ca memoria supersoarecilor a devenit de patru ori mai buna decat cea a rozatoarelor obisnuite.

Intr-un experiment diferit, echipa coordonata de Steve Goldman a observat ca prin introducerea de celulele gliale umane imature in pui de soarece cu deficiente in producerea de mielina, o parte dintre aceste celulele s-au transformat in oligodendrocite — celulele cerebrale de suport care joaca un rol fundamental in sintetizarea de mielina.

Aceste rezultate pot fi folosite pentru tratarea unor afectiuni ale sistemului nervos asa cum este scleroza multipla, in care teaca de mielina a neuronilor este afectata.

Acest tip de experimente sunt controversate din punct de vedere etic, criticii acuzandu-i pe cercetatori ca au creat un „Frankenmouse”.

Aceste experimente sunt prezentate pe larg in ultimul numar al revistei Neuroscience.

Sursa foto: Agerpres
Sursa: Agerpres