Asa-zisele dezvaluiri ale lui Traian Basescu au readus Romania in centrul atentiei generale, pentru ca nicaieri nu s-a mai vazut ca un presedinte de tara sa-si decapiteze serviciile care ii sunt subordonate. Basescu a venit la emisiunea in direct pregatit sa arunce in aer clasa politica. Si a reusit, cu toate ca in mapa nu avea nicio dovada care sa sustina spusele sale. Drept dovada s-a facut de ras, uitand-o in studioul unde a prestat, spre amuzamentul angajatilor televiziunii respective.
Constient ca nu are niciun document la indemana, presedintele a pedalat pe o Hotarare de Guvern data in 2013, care, chipurile, ar fi fost ticluita in secret pentru a face imposibila deconspirarea agentului acoperit Victor Ponta.
De aici pana la a formula concluzia ca respectiva hotarare a fost aprobata in mare taina, fara a avea avizul CSAT, nu a fost decat un pas. Cei care il vor pe Ponta scos din cursa pentru Cotroceni au exaltat, convinsi ca acesta este sfarsitul mult asteptat. Numai ca SIE a replicat imediat, demonstrand ca HG a respectat intocmai circuitul legal de avizare, fiind inaintat spre aprobare dupa obtinerea tuturor avizelor necesare, inclusiv cel al Consiliului Legislativ. Iar acest tip de act normativ nu este conditionat de un aviz al CSAT. Mai mult, nicio hotarare a guvernului avand ca obiect reglementarea listelor cuprinzand informatiile secrete de stat ale celorlalte autoritati si institutii publice care gestioneaza asemenea informatii nu a fost supusa avizului CSAT. De ce trebuia sa faca exceptie cea din 2013, numai presedintele ne-ar putea spune.
Entuziasmul adversarilor lui Ponta s-a mai estompat putin dupa replica data de SIE, dar ei pedaleaza pe faptul ca acesta nu ar fi avut voie sa fie ofiter acoperit din moment ce detinea functia de procuror. Problema a fost insa rezolvata prin interventia lui Catalin Harnagea, care numai in tabara lui Ponta nu poate fi plasat.
El sustine ca, pana la sfarsitul anilor ’90, era permisa recrutarea procurorilor si a judecatorilor de catre serviciile de informatii, intrucat legislatia nu era foarte clara: „Ofiterul de informatii acoperit nu detinea doua functii publice. El functiona in baza unui angajament, nu in baza unei carti de munca, a unei angajari normale. Era, oarecum, voluntar. Mai tarziu si-au dat seama ca este o bresa si au modificat statutul magistratilor (in 2002, n.a.) care acum nu mai au voie sa fie ofiteri acoperiti”. Nici aici n-au nimerit.
Reactiile celor care au condus SIE inainte de Melescanu sunt cat se poate de edificatoare. Harnagea, sef in perioada 1997-2001, a spus: „Nimeni, nici eu, nici altcineva, fie el si presedintele Romaniei, nu are dreptul legal sa deconspire numele unui ofiter acoperit, indiferent cand o face, indiferent daca ne convine sau nu. A facut un lucru grav pe care un presedinte, in general, nu il face, si, probabil, isi va asuma urmarile”.
Ioan Talpes (1992-1997): „Asta este o discutie care depaseste toate limitele penibilului. Ce greseste presedintele Basescu este ca face aceste afirmatii pentru a avantaja pe cea pe care o sustine el. Este inacceptabil”.
Mihai Razvan Ungureanu (2007-2012): „Tema reala este urmatoarea: in batalia politica nu mai conteaza statul roman si institutiile sale strategice. De dragul unei sustineri electorale, unii oameni politici arunca Romania la cos (…) Il inteleg pe Basescu. Doreste un om perfect la conducerea tarii. Un om universal, ca in visele iluministilor. Ponta nu intra in discutie. E profund defect. Nu-l doreste pe Johannis fiindca nu stie ce si cum gandeste. Dar e ceva ce nu merge intr-o democratie. Natiunea va alege pe cine crede de cuviinta, indiferent de calitati si, din pacate, indiferent de scaderi”.
Nu voi apela la declaratiile politicienilor care sunt angrenati in campania electorala, pentru ca stim ce au spus sau vor spune de aici inainte, fiecare tabara prezentand adevarul dupa cum ii convine. Chestiunea a fost si este intoarsa pe toate fetele. Poate ca ea va avea o continuare, scenariul fiind pregatit in mai multe episoade. Primele doua s-au consumat prin iesirile lui Robert Turcescu si Traian Basescu. Efectele au fost departe de asteptari, asa ca un al treilea episod este de asteptat la finalul acestei campanii sau in zilele de dinaintea turului doi.
Lovitura planificata a venit in momentul in care toate sondajele de opinie il dau castigator pe Ponta in ambele tururi. Era nevoie de o piedica, pentru ca in turul al doilea sa intre cu o zestre mai mica decat o dau sondajele. Indiferent de rezultatul alegerilor, Basescu va putea spune ca el a fost mai eficient decat toti candidatii de dreapta si armata sustinatorilor.
Si are mare nevoie de aceasta pozitionare, atata vreme cat candidatul partidului sau nu poate trece pragul de 8%, indiferent cate numere de circ va interpreta pana la ultima reprezentatie, cea din 2 noiembrie. Chiar daca acum nu recunoaste, Basescu vrea sa ajute dreapta in turul doi. El trebuie sa fie perceput ca adevaratul salvator, ca sa poata juca rolul principal in coagularea ei si sa ramana pe scena politica.
Care sunt consecintele negative pentru Victor Ponta? Aproape niciuna. Alegerile din 2009 au demonstrat ca supraexpunerea unei teme poate avea un efect de bumerang. Atunci a fost prezentat in nestire filmuletul cu copilul lovit de Traian Basescu la Ploiesti. Un filmulet cu o incarcatura emotionala mult mai puternica decat chestiunea imposibil de probat cu Ponta ofiter acoperit. Si efectele se cunosc. Iesirea necontrolata a presedintelui va mobiliza si mai mult electoratul de stanga. Lupta e la baioneta si fiecare va dori sa-si aduca aportul la victorie.
Curtea Constitutionala a Romaniei a decis vineri ca Victor Ponta poate candida, respingand contestatia depusa de candidatul independent Gheorghe Funar, legata de faptul ca ar fi fost ofiter acoperit. Asadar, incercarile de a-l scoate din cursa au esuat. Ramane ca problema sa o rezolve alegatorii, la urne. Si tocmai de asta se tem cel mai mult advesarii lui Ponta. Cred ca prin gestul sau, Basescu i-a construit lui Ponta o autostrada spre Cotroceni.
Sursa: Grigore Ciascai
– Servicii de creare site web
