 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
O zi excelenta pentru o drumetie, combinata cu un frumos ritual arhaic,Tanjaua de pe Mara, sarbatorita in Hoteni si ajunsa la a XXXXIV-a editie. Codrii Gutaiului au inverzit, iar pe rambleurile serpentinelor au aparut sute de manunchiuri de flori roz.
Infloreste liliacul pe la portile gospodariilor, de asemenea indragitele de maramureseni tufe de gutui japonez. Casele cu patina traditionala, troitele, portile de lemn, prispele, minunat daltuite in stejar masiv, obliga la opriri frecvente.
Atrage atentia mareata formatiune andezitica de sorginte vulcanica-Creasta Cocosului. Cateva pete albe de nea marcheaza obarsia vaii Izvorul Alb, respectiv versantii nord-estici dinspre Breb.
Perspective…
In Desesti, impresioneaza biserica noua de lemn, o casa veche zugravita in roz, surile, grajdurile din barne si sarpantele traditionale din dranita, decorate acum de clasicii meri aflati in plina inflorire.
Pe luciul feeric al raului Mara, se proiecteaza siluetele zvelte ale catorva pescarusi, ajunsi aici probabil dinspre raul Tisa. Fanatele verzi sunt punctate de corolele galben-portocalii ale papadiilor. Nu lipsesc insulele albe de traista ciobanului, iar perspectiva spre Creasta Cocosului, varful Gutai, se amplifica treptat.
Intrand in Hoteni, in dreapta se observa o pensiune cu alura de ranch dar si portile monumentale cioplite in stejari masivi, atipice insa din perspectiva arhitecturii. Casa este construita de cantaretul Ioan Pop zis Popicu, initiatorul obiceiului Horea din Sopru.
La biserica monument-istoric din Hoteni
Frumusetea si prospetimea acestui sat sunt date de nesfarsitele livezi de pomi fructiferi cu fanate, in ultimele decenii au aparand si livezi moderne, semiintensive, de meri si peri. 
Se viziteaza biserica de lemn, monument istoric la care se slujeste succesiv pentru enoriasii greco-catolici si ortodocsi. In tintirim, crucile monumentale de lemn baituite par veritabile troite.
Biserica are hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril si a fost inaltata in anul 1657 in localitatea Slatina din Ucraina si adusa aici in anul 1788. Altarul este bogat ornamentat, iar icoanele si frescele sunt incadrate de sterguri tesute traditional in gospodariile din Hoteni si brodate in alb pe alb sau cu vii motive florale.
La Taurile din Hoteni
Continuand pe strada ingusta spre satul Breb, se ajunge la o raspantie cu indicator turistic. Se abandoneaza drumul, continuandu-se pe un altul lutos si in panta usoara, spre flancul stang al vaii Darasca si Ocna Sugatag.
Privind in urma, se deschide panorama spre Harnicesti, Desesti si Culmea Pietrei. Drumul trece printre livezi cu fanate si, dupa doar cateva minute, iese in capatul N-NE al Taurilor Hoteni. Batranele salcii recent curatate au siluete profilate pe livezile de meri in floare. Cativa mesteceni flancheaza ca niste veritabile santinele sleaul de caruta pe care am ajuns pana aici.
Pajistea naturala, cu numeroase musuroaie de furnici, a fost recent incendiata, focul distrugand si o parte din tufele de rachite, salcie capreasca, arbusti din capatul taurilor, implicit din aria naturala protejata.
Taurile de la Hoteni sunt formate prin alunecare de teren, declarate arie naturala protejata de interes local, cuprinde doua lacuri formate prin alunecare si tinovul plutitor.
Se pescuieste in Taurile Hoteni doar ca, spre deosebire de similara perioada a anului trecut, nivelul luciului apei a scazut cu peste 1,2 metri. Marele luciu de apa al Taurilor Hoteni, intins spre SV, e diminuat ca nivel, fapt tradat de malurile lutoase, invizibile in anii dinainte, atunci ele fiind mult submerse.
Parcurgand poteca de pe malul de E al taului, se descopera la poalele tufelor de alun exemplarlee de dalac imbobocite. Se iese la un panou informativ de tabla ruginita, dupa care se viziteaza tinovul propriu-zis, cu un strat gros de muschi de turba.
Inca nu sunt vizibile coloniile de Roua cerului, planta insectivora cu mici corole carnal-tentaculate, lipicioase. Pot fi vazute insa cateva fructe ca niste margele rubinii, de rachitele. Printre ele se disimuleaza perfect o broasca rosie de padure.
Crampei de Tanja…
Se revine la gospodariile din Hoteni, ascultand fascinati cantul cucului, pupezei, pitigoilor dar si trilurile extraordinare ale grangurului auriu pitit intre crengile din varful unui nuc urias.
Din apropiata vale Darasca, se aude muzica difuzata de tarabagiii strategic aliniati in apropierea scenei pe care vor evolua grupurile folclorice invitate la Tanjaua de pe Mara.
In drumul spre biserica, se admira traditionalele gospodarii din lemn, un hambar frumos impletit din nuiele de alun, dar si localnicii indreptandu-se spre casa lui Vasaloi, imbracati sarbatoreste.
Vasaloi, adica Hotea Vasile, este in acest an primul gospodar iesit la arat in tarina, sarbatorit pentru harnicia lui. Impresioneaza tufele inlantuite de liliac inflorit, cele sangerii de gutui japonez, batranii meri si peri in floare, taluzurile santurilor acaparate de inflorescentele albastre de priboi.
Portile, instrutate cu tineri mesteceni si panglici multicolore de hartie, deconspira locul unde se vor aduna o buna parte din sateni. Se abandoneaza drumul judetean si se ia pe o ulicioara pietruita, in urma unui taraf compus dintr-un tanar si talentat ceteras, un zongoras hatru si un dobas, la fel de talentati.
Este indescriptibila muzica traditional maramuresana a celor trei tineri originari din Budesti.Totul este in armonie deplina cu minunatele costume populare ale coconilor si cocoanelor.
Extraordinari sunt feciorii, in straie albe tesute din in si canepa, frumos brodate, cu pieptare de piele ornate migalos. Nu lipsesc clopurile mici, morosenesti, cu panglici margelate. Doar ciopoarele de gaini si cocosi, alaturi de cainii ce lenevesc la soare par neimplicati in marea manifestare. Atrag atentia si grupurile de tineri turisti straini, ahtiati dupa muzica si costume populare.
Traditional vs modern
Tanjaua de pe Mara reprezinta un obicei folcloric practicat in Maramures doar la Hoteni, Harnicesti si Sat Sugatag. Primele editii au avut loc la 23 aprilie, in ziua de Sangeorz. Atunci 12-16 feciori, imbracati in haine de sarbatoare, pregateau un jug de boi, instrutat cu crengi verzi de mesteacan, flori, clopotei si panglici, care era dus la cel sarbatorit, cel mai harnic satean, ce a iesit primul la arat.
De aici alaiul se indrepta spre tarina primului gospodar, sarbatoritul fiind asezat pe tileguta plugului si tras de tineri la jugul impodobit. Locul din tarina era ocolit de trei ori, apoi alaiul se indreapta spre valea Darasca, unde harnicul taran era imbaiat, ori doar spalat, de cel mai batran om din sat.
Ritualul pagan, cu origini precrestine romane, este unul de fertilitate si prosperitate, menit sa genereze un an bogat in recolte. Dupa terminarea ritualului, alaiul se indrepta spre casa sarbatoritului unde erau pregatite toate cele necesare unui ospat pe cinste.
Obiceiul mai este cunoscut si in zona Lapusului, pe Fisculas, sub denumirea de Udatoriul de la Surdesti, si la Mocod-Nasaud ori in Tara Oltului. Tanjaua este jugul cu oistea plugului la care se inhamau atelajele trase de boi, scoase la arat.
In mod traditional, la acest eveniment, se leaga unele dupa altele 12 tanjaua instrutate cu mesteceni tineri, in care flutura panglici multicolore si de care atarna clopotei, fiecare fiind purtata de doi tineri, iar in urma lor, pe tileguta plugului acoperita cu perne frumos brodate, sta sarbatoritul.
Alaiul format din 12 juguri cu oisti si 24 tineri are ceva spectaculos, fiind coordonat de un fel de vataf care-i ameninta cu biciul pe nabadaiosii feciori dispusi la diferite giumbuslucuri.
Ritualul s-a schimbat o data cu trecerea timpului. Azi, inainte de pornire, sarbatoritul ii invita in casa pe toti componentii sai dar si pe cei mai de seama oaspeti, omenindu-i cu placinte cu branza, pancove pudrate cu zahar, slanina afumata, ceapa, pita de casa, cas si urda, inchinand si cate un pahar de horinca, urandu-si sanatate si un an agricol bogat in roade.
Tinerele fete atrag atentia feciorilor din alai care le invita la cate un dracesc dant.
Tinerele fete atrag atentia feciorilor din alai care le invita la cate un dracesc dant. Ospitalitatea, omenia, buna dispozitie si bucuria sunt la ele acasa, iar micile incidente care fac ca alaiul abia pornit spre valea Darasca sa se opreasca, constituie, alaturi de extraordinara muzica moroseneasca, sarea si piperul manifestatiei.
Daca in curtea lui Vasaloi, de unde a plecat la drum tanjaua, s-au adunat pe la ora 11 cateva sute de localnici si numerosi turisti, cei ajunsi la spectacolul campenesc depasesc cu siguranta cateva mii.
De pe la ceasurile amiezii, pana seara tarziu, fiecare participant la Tanjaua de pe Mara se bucura si se distreaza dupa bunul plac. Picnicarii, precaut dotati cu cele de trebuinta de-acasa, sunt strasnic concurati de tarabagiii-fripturisti si berarii specializati. Dintr-o data frumoasa traditie locala face loc presiunii globalist-mercantile…
Foto: Taurile Hoteni, Tanjaua de pe Mara (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
