Un bărbat de 37 de ani din Buzău, diagnosticat cu probleme psihice, a devenit primul român condamnat la un an de închisoare cu executare pentru zădărnicirea combaterii bolilor, după ce în aprilie 2020, a fugit din spital unde a fost internat pentru că tuşea puternic. Testul pentru COVID-19 a ieşit negativ, dar medicii l-au diagnosticat cu TBC şi au hotărât să-l ţină sub supraveghere. Bărbatul a fugit, însă, din spital de frică să nu ia COVID-19.
Procesul a durat puțin peste un an, iar decizia instanței este definitivă.
Magistrații Curții de Apel Ploiești au respins, miercuri, ca inadmisibil, apelul declarat pentru Matei Strugurel, de avocat, împotriva sentinței penale nr. 1034/10.12.2020 a Judecătoriei Buzău, scrie mediafax.ro.
Judecătoria Buzău îl condamnase pe Matei Strugurel la un an de închisoare cu executare pentru zădărnicirea combaterii bolilor.
Pe 10 decembrie, Matei Strugurel a fost condamnat la un an de închisoare cu executare pentru zădărnicirea combaterii bolilor de către Judecătoria Buzău. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, bărbatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale cu închisoarea. De asemenea este obligat la plata a 550 de lei cheltuieli de judecată.
Bărbatul condamnat are handicap psihic, fiind internat o perioadă la Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională de la Râmnicu Sărat, relatează News.ro.
Matei Strugurel a fost vreme de mai mulţi ani rezident al Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională de la Râmnicu Sărat, instituţie aflată în prezent în subordinea D.G.A.S.P.C. Buzău, în care persoanele adulte cu diverse grade de handicap desfăşoară activităţi menite să îi ajute să se integreze în societate. El a părăsit sistemul de protecţie în anul 2005, la vârsta de 21 de ani, după o serie de acuzaţii nedovedite în final, la adresa conducerii de atunci a CITO Râmnicu Sărat.
Ulterior, Matei Strugurel a fost plecat din ţară, unde a încercat să muncească, după care s-a stabilit la Grebănu.
Potrivit primarului comunei, Gheorghe Stanciu, bărbatul nu ar fi creat probleme de niciun fel în comună de-a lungul anilor, însă nici nu ar fi stat prea mult pe la domiciliu.
În vreme ce un cetățean cu probleme psihice este condamnat la închisoare pentru zădărnicirea combaterii bolilor, pentru o faptă mult mai gravă, controversatul Nelu Lupu, internat în martie 2020, la spitalul Gerota, închis ulterior pentru că acesta nu a spus adevărul în privința deplasării sale în străinătate, a scapat fără nicio sancțiune. Dosarul său a fost clasat de procurorii Parchetului General.
Cazul fostului polițist Nelu Lupu – colonel în rezervă, fost adjunct al Poliției Capitalei la un moment dat – a făcut valuri la începutul pandemiei de COVID-19 pentru că acesta a ascuns zile în șir faptul că a fost plecat în străinătate, infectând, pe lângă cadre medicale și alți pacienți ai spitalului, numeroși membri ai propriei familii.
Povestea „milițianului”, cum i s-a spus prin presă și rețelele de socializare, a suscitat un interes deosebit și datorită conexiunilor acestuia cu mafia ADP de la sectorul 4, mai exact cu controversatul șef al acestei companii, Marian Goleac, mâna dreaptă a primarului Daniel Băluță care și-a falsificat diploma de bac, dar și cu interlopii din sector pe care i-ar fi scăpat de multe dosare penale.
Procurorii PG au clasat dosarul cu privire la infracţiunile de zădărnicirea combaterii bolilor şi fals în declaraţii, pe motiv că „nu s-a putut stabili cert, cu argumente ştiinţifice” împrejurarea în care fostul poliţist s-a infectat şi dacă acesta „a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate” din Spitalul de Urgenţă „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
„În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienţi, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa ‘iniţială’ de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgenţă Dimitrie Gerota rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probaţiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate. În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel şi Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens la întoarcerea în România din Israel. Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate, a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel”, explica Parchetul în iulie 2020.
– Servicii de creare site web
