Corneliu Coposu provenea dintr-o familie profund legată de Biserica Română Unită cu Roma, iar rădăcinile sale genealogice reunesc mai multe generații de preoți greco-catolici din Sălaj. Familiile Anceanu de Ciolt, Vaida de Glod și Coposu au avut un rol important în viața religioasă, culturală și națională a românilor din Transilvania.
În volumul „Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru”, publicat la Editura Vremea în 2014, Corneliu Coposu vorbește despre originile familiei sale și despre bunicii săi, ambii proveniți din familii de preoți.
„Bunicul meu dinspre tată se numea Grigore Coposu, era tot preot și prieten bun de familie și de vecinătate cu Gheorghe Pop de Băsești, președintele Partidului Național Român din Transilvania”, mărturisea Seniorul.
Despre familia mamei sale, Aurelia Anceanu, acesta amintea că bunicul matern era protopopul Iulian Anceanu, paroh în Surduc, iar străbunicul său era protopopul Gavril Vaida, din familia nobiliară Vaida de Glod, văr primar cu Alexandru Vaida-Voevod.
Familia Anceanu de Ciolt, trei generații de preoți în Surduc
Prin căsătoria cu Valentin Coposu, în 1909, Aurelia Anceanu a unit două importante familii preoțești greco-catolice din Sălaj: familia Anceanu de Ciolt din Surduc, pe linie paternă, și familia Vaida de Glod din Bobota, pe linie maternă.
Pe ramura Anceanu, tradiția preoțească s-a transmis de-a lungul a trei generații, membrii familiei slujind în parohia Surduc și în filia Solona.
Primul dintre aceștia a fost Simion Anceanu de Ciolt, născut în 1827 și hirotonit preot în parohia Surduc în 1856. În 1867, acesta ocupa și funcții importante în administrația bisericească și în învățământul confesional, fiind vicearhidiacon surogat, inspector al școlilor naționale din Districtul Surducului, asesor consistorial și comisar delegat în cauze matrimoniale.
Fiul său, Iulian Anceanu, a preluat parohia din Surduc. Acesta a fost tatăl Aureliei Anceanu și soțul Corneliei Vaida, fiica protopopului Gavril Vaida de Glod din Bobota.
Tradiția a fost continuată de Simion Anceanu, fiul cel mare al lui Iulian și fratele Aureliei Coposu. Acesta a devenit, la rândul său, paroh greco-catolic în Surduc. În timpul păstoririi sale, noua biserică din localitate a fost finalizată și sfințită, în septembrie 1914.
Familia Vaida de Glod, legături cu Alexandru Vaida-Voevod
O altă ramură importantă a familiei lui Corneliu Coposu este cea a Vaizilor de Glod. Străbunicul matern, Gavril Vaida de Glod (1830–1918), a fost protopop greco-catolic în Bobota și al tractului Șamșud, între anii 1894 și 1917.
Acesta s-a remarcat și prin activitatea culturală, fiind membru pe viață al ASTRA. Totodată, era văr primar cu Alexandru Vaida-Voevod, una dintre personalitățile importante ale vieții politice românești din Transilvania.
Fiica sa, Cornelia Vaida, s-a căsătorit cu Iulian Anceanu, devenind bunica maternă a lui Corneliu Coposu.
Familia Coposu, implicată în viața religioasă și națională
Pe linie paternă, bunicul Seniorului, Grigore Coposu, a fost preot greco-catolic și apropiat de Gheorghe Pop de Băsești, lider al Partidului Național Român din Transilvania.
Tatăl lui Corneliu Coposu, Valentin Coposu (1886–1941), a fost preot greco-catolic, doctor în teologie, protopop de Șamșud și delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. A slujit la Bobota alături de Gavril Vaida de Glod și a fost apropiat de Iuliu Maniu.
Deși Corneliu Coposu nu a urmat calea preoției, absolvind Facultatea de Drept din Cluj, a crescut într-un mediu familial în care credința, educația și implicarea în viața comunității erau valori fundamentale.
A rămas fidel Bisericii Greco-Catolice și valorilor morale creștin-democrate de-a lungul vieții, inclusiv în cei 17 ani de detenție comunistă.
O fotografie din 1909, realizată cu prilejul căsătoriei părinților săi, îl păstrează în imagine și pe unul dintre personajele centrale ale acestei istorii de familie: Aurelia Anceanu, mama lui Corneliu Coposu, identificată în fotografie ca fiind a patra persoană din stânga.
– Servicii de creare site web
