CORESPONDENTA BRUXELLES – Consecintele atentatului comis de Anders Breivik, analizate in Parlamentul European

Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, S&D Group , a organizat, in debutul lunii decembrie, conferinta “More Openness, More Democracy – The Response to The Oslo and Utoya attacks”. Evenimentul a avut loc in cadrul Parlamentului European si a fost gazduit de Sylvie Guillaume – vicepresedinte S&D, asistata de consiliera politica, baimareanca Linda Moldovan. Atacurile din 22 iulie 2011 de la Oslo si de pe insula Utoya (Norvegia) reprezinta unul dintre evenimentele cele mai dramatice care au lovit Europa in ultimele decenii, dupa cum au precizat organizatorii, care au tinut sa atraga atentia asupra pericolelor de acest fel care pandesc Europa.

Consecintele atacurilor sangeroase din Oslo si Utoya asupra Norvegiei si intregii Europe au fost analizate de cei prezenti, dupa cum a transmis corespondentul eMaramures la Bruxelles. S-a incercat sa se aduca in lumina posibilele legaturi intre atentate si activitatile unor grupuri de extrema-dreapta din Europa. In scopul de a preveni raspandirea extremismului violent, s-a precizat ca este nevoie sa se inteleaga cauzele atacurilor comise de Anders Breivik in Norvegia dar si ideologia dupa care se ghideaza cei care ca el.

S-a subliniat ca internetul contribuie masiv la raspandirea ideilor extremiste, lucru despre care a vorbit si Vibeke Hein Baera – avocat Lippestad AS – Norvegia (unul dintre avocatii implicati in acest proces).

Prableen Kaur, supravietuitoare de la Utoya, membra a tinerilor socialisti norvegieni si cel mai tanar consilier local al orasului Oslo, a spus ca “promovarea valorilor democratice poate fi uneori dificila, mai ales in aceasta perioada tulbure”.

”Exista un motiv pentru care Uniunea Europeana a primit Premiul Nobel pentru Pace in acest an. Pentru ca aceasta structura a ajutat Europa sa isi revina cu succes dupa Al Doilea Razboi Mondial si a transformat-o intr-un continent al pacii, democratiei si dezvoltarii. Privesc data de 22 iulie 2011 ca fiind ziua in care cineva a incercat sa imi curme angajamentul, a incercat sa pedepseasca societatea noastra pentru ca este deschisa si democratica. A fost ziua in care cineva a incercat sa ma priveze de libertatea de exprimare, sa ma opreasca din a putea influenta viitorul Norvegiei. A fost ziua in care cineva a incercat sa imi ia libertatea de a exista. E ciudat sa ma uit inapoi acum, la acea zi ploioasa de pe insula Utoya, care a inceput cu un discurs al fostului prim-ministru, Gro Harlem Brundtland. Discursul a fost despre speranta si viitor, reprezentand exact opusul fata de cum s-a terminat ziua. Dar, chiar si in momentul cel mai intunecat, exista speranta, speranta de a supravietui, speranta de a-ti revedea familia si persoanele iubite, speranta de a avea cat mai multi prieteni si colegi care sa nu fie raniti. S-a dovedit a fi o trauma imensa pentru intreaga tara si un soc pentru intreaga lume. 77 de oameni au fost omorati intr-un mod brutal, printre care si prieteni de-ai mei. Unor tineri care cu doar o zi in urma au vorbit despre visele lor de viitor, li s-a furat viitorul”, a fost marturia din Parlamentul European a supravietuitoarei sangeroaselor atentate. Ea a continuat, spunand ca sentimentele de ura pot distruge democratia.

Trond Blattmann, tatal unui tanar ucis pe insula Utoya si presedintele Grupului de Support pentru Victimele din „22 Iulie”, a spus ca sunt peste 11.000 de persoane implicate in organizatia din care face parte, toti acestia fiind afectati in urma atacurilor. “Conform studiilor noastre, in jur de 25% din norvegieni se simt atinsi de evenimente intr-un anumit grad, deci vorbim de aproximativ un milion de oameni afectati, in general in Norvegia”, a precizat el.

”Pe 22 iulie, fiul meu m-a sunat si mi-a spus: «Tata, cineva trage in mine». La inceput nu am inteles, pentru mine Utoya era cel mai sigur loc din lume. Si consider ca este important sa vorbim despre acest subiect, pentru ca explica angajamentul grupului de suport, format exclusiv din voluntari. Am fost recent in audierile Comisiei de Ancheta pentru 22 iulie si am spus ce spunem demult, ca autoritatile nu au facut suficient, ca politia si guvernul nu au fost suficient de pregatite si ca sistemul de criza nu a functionat. Motivul pentru care spunem asta este ca simtim ca e important ca situatia sa se imbunatateasca, astfel incat asa ceva sa nu se mai intample niciodata. Pentru a concluziona: fanatismul religios si politic este foarte periculos. In unele societati din Europa exista aceste lucruri. Trebuie sa ne uitam ce se intampla cu tinerii care isi petrec zile intregi doar in camera lor, jucand jocuri centrate pe ucideri, cum a facut Breivik. Trebuie sa fim vigilenti, dedicati, si implicati”, a declarat Trond Blattmann.

Acesta a aratat ca ingrijorator este ca avocatii primesc scrisori si mailuri de sustinere pentru faptas, in care se mentioneaza ca nu este singur si ca gestul sau este de inteles.

In timpul conferintei au luat cuvantul: Hannes Swoboda – presedinte S&D, Prableen Kaur – membru al organizatiei de tineret din Norvegia (participant la tabara Utoya), Trond Blattmann, presedintele „22 July -Victims National Support Group”, Anna Hedh – vicepresedinte DEEA (Delegatia pentru relatiile cu Elvetia, Norvegia, Islanda), Vibeke Hein Baera – avocat Norvegia, Oyvind Strommen – jurnalist si autorul cartii “Eurofascism”, Jean Paul Marthoz – consilier al comitetului pentru protectia jurnalistilor, Miguel Angel Martinez – vicepresedinte al Parlamentului European, Mathew Goodwin -academician la Universitatea din Nottingham, expert in extremismul si miscarile de extrema dreapta, Jean Yves Camus – cercetator la Institutul de Relatii Internationale si Strategice Paris, Erika Fatland -anthropologist si autoarea cartii “The Year Without Summer”.
Sursa: Doris Uglar