Clădirile în ruină din judeţ, inventariate de Prefectură. Ce păţesc cei care nu au grijă de ele

În ședința Colegiului Prefectural desfășurată la Palatul Administrativ a fost abordată situația clădirilor degradate din județul nostru. Directorul Direcție Județene de Cultură Maramureș, Aura Pintea, a precizat că lista clădirilor din patrimoniul național cultural (imobile și sit-uri arheologice), include peste 600 de obiective. ”Legislația în vigoare prevede că pentru imobilele lăsate în paragină, administrațiile publice locale pot aloca fonduri de intervenție/întreținere pentru punerea în siguranță. De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale au obligația de a efectua acțiuni de salubrizare a cadrului ambiental, respectiv a curților interioare. Prevederile legislative menționează și despre obligația autorităților de a identifica clădirile și sit-urile arheologice aflate pe raza unității administrativ-teritoriale”, a mai adăugat Aura Pintea.

Prefectul Vasile Moldovan a declarat că s-au trimis adrese în teritoriu pentru a fi comunicate nu doar imobilele aflate în stare avansată de degradare din patrimoniul național cultural aflate în proprietate publică sau privată, ci și celelalte clădiri abandonate sau aflate în stare de degradare, care să includă în  ansamblu toate componentele aferente imobilului. Am primit, până la această date răspunsuri de la 24 unități administrativ-teritoriale. Sunt identificate clădiri din patrimoniul național cultural, respectiv imobile în stare de degradare. Vom centraliza la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureș situația din cele 76 de unități administrativ-teritoriale, iar echipe mixte se vor deplasa în teritoriu, împreună cu reprezentanții administrației publice locale pentru a identifica și localiza clădirile și proprietarii. Echipele vor întocmi fișa tehnică de constare pentru fiecare clădire identificată și vor stabili cu ajutorul experților atestați măsurile legale și intervențiile necesare pentru punerea în siguranță a imobilelor, a mai menționat reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Participanții au mai abordat în cadrul întâlnirii aspecte referitoare la realizarea evaluării și valorificarea din punct de vedere a patrimoniului național cultural a cetății și sit-ului dacic din comuna Oncești, situația celei mai vechi biserici din piatră, amplasată pe raza comunei Petrova, respectiv amplasarea pe soclu la Facultatea de Stomatologie din Cluj-Napoca a bustului profesorului doctor Gheorghe Bilașcu, unul din fondatorii Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, respectiv semnatar al protocolului pentru Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.