Azi am intrat în Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei

Am intrat în Săptămâna Albă din data de 11 martie. Perioada 11-17 martie se mai numește Săptămâna Brânzei.

Începând cu data de 11 martie 2024, pentru credincioșii ortodocși începe Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de Săptămâna Brânzei.

Acest eveniment marchează intrarea în Postul Sfintelor Paști ortodox, care se întinde pe o durată de 40 de zile și reprezintă cel mai lung și mai riguros post din calendarul liturgic.

Simbolul albului în aceste alimente reprezintă strălucirea postului pe care ne pregătim să-l începem. Această perioadă fortifică spiritual credinciosul, fie prin participarea la cântările de la strană, fie prin implicarea în rânduielile liturgice specifice acestei săptămâni, pregătindu-l pentru zilele de post care urmează.

Înaintea Postului Mare există această perioadă de tranziție, cunoscută în popor drept Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei. Astfel, în această săptămână se abține consumul de carne, iar în zilele de miercuri și vineri se permite consumul de ouă, lapte, brânză și pește.

Conform tradiției, în noaptea dinaintea duminicii Lăsata Secului de brânză, cunoscută și ca noaptea sâmbetei plăcintelor, se aprind focuri pe dealuri, în curți și grădini pentru a curăța și arde uscăturile. După această activitate, oamenii se odihnesc pentru a se bucura de duminica respectivă.

În ziua duminicii Lăsatului Sec de brânză, o tradiție constă în organizarea de mese bogate, încheiate cu un ou fiert, obicei de la care au izvorât diverse zicători populare. Un preparat specific este „bulzul”, constând în mămăliga învelită în brânză de oaie și coaptă pe jăratec.

Un alt obicei constă în „bătutul halviței”, în care halvița este atârnată de o sfoară și copiii încearcă să o apuce cu gura. Se crede că pe sfoara rămasă de la acest obicei se fac noduri, câte unul pentru fiecare membru al familiei, iar ultimul nod stins desemnează cel mai norocos membru al familiei în acel an.

Pentru a asigura prosperitatea în gospodărie și pentru a hrăni spiritele, se așază pe pervaz o felie de pâine, un pahar cu vin, sare și plăcintă cu brânză până în seara duminicii respective.

O altă superstiție este așezarea oalelor și cratițelor cu gura în jos pentru a preveni paguba. Noaptea, tinerii ies cu torțe aprinse pentru a alunga frigul și iarna.

În această duminică, oamenii își cer iertare unii altora pentru a intra în Postul Paștelor cu inimile împăcate.

Postul Paștelui din 2024 a început pentru catolici pe data de 14 februarie, iar pentru ortodocși va începe în 18 martie. O săptămână înainte de începerea Postului Paștelui este cunoscută sub numele de Săptămâna Albă sau a Brânzei.