Vezi VIDEO
Alearga de 23 de ani si a adunat peste o suta de locuri 1 la campionate nationale in acest rastimp, devenind atletul roman cu cea mai mare „colectie” de titluri nationale. Marturiseste ca nu a fost dificila cursa de 300m garduri din aceasta vara, de la Campionatele Nationale de pista, care i-a adus al 100-lea titlu si ca aceasta medalie il ambitioneaza. Are o mare bucurie: recordul balcanic stabilit in 2005 si care este, inca, in vigoare. L-a reusit la proba de 100m garduri, la Novisad. Are si o mare tristete: in Baia Mare nu exista o pista de atletism cu garduri, astfel incat pentru probele lui preferate se antreneaza imaginandu-si unde ar trebui sa fie gardurile.
Carol Farcas s-a nascut in 22 decembrie 1947 in satul Irina din judetul Satu Mare. Mai intai a cochetat cu fotbalul: se intampla in Divizia A la Targu Mures. Apoi a jucat handbal in campionatul judetean al Maramuresului. A devenit mai apoi arbitru republican de handbal. La atletism a ajuns gratie lui Ferdinand Moskovits care l-a vazut cum alearga si l-a dus la un cros in Berlin. Si baimareanul (Farcas s-a stabilit in Baia Mare in urma cu mai bine de cinci decenii) a ramas la atletism, adunand in cele peste doua decenii de cand alearga 101 titluri nationale.
Titlul cu numarul 100 l-a castigat in aceasta vara la Campionatele Nationale de pista care au avut loc in Bucuresti pentru veterani. A fost obtinut la proba de 300m garduri. Pe langa titlurile nationale, baimareanul a obtinut in cariera de atlet 20 de titluri balcanice, a stabilit cinci recorduri nationale si doua balcanice. Ultimul record balcanic dateaza din 2005 si, inca, este in vigoare. L-a stabilit la proba de 100m garduri, la Novisad, unde a reusit timpul de 15 secunde si 4 sutimi.
– Cum a fost cursa care v-a adus titlul national cu numarul 100?
– Cursa nu a fost asa de grea pentru ca m-am orientat dupa adversar. Am facut o cursa lejera pentru ca, dupa un sfert de ora, urma sa iau startul in cea de 200m plat unde aveam concurenti mai dificili, asa ca la 300m garduri am facut o cursa mai lejera si titlul l-am castigat destul de usor. Acest al 100-lea titlu in cariera mea de atlet veteran inseamna foarte mult. Ma ambitioneaza sa merg cu vointa si mai mare inainte. Din Romania eu am cele mai multe titluri nationale. Si ne putem mandri ca in primii 10 atleti din Romania sunt trei baimareni ca numar de medalii nationale.
– Va mai amintiti primul titlu national obtinut din postura de atlet veteran?
– Primul titlu national nu tare mi-l mai amintesc pentru ca am cochetat cu mai multe probe. Am inceput cu sarituri, am incercat si aruncarea greutatii, am concurat si la mars, pentru ca apoi sa ma perfectionez in probele de garduri si viteza. Eu am greutate mai mare si la probele lungi nu sunt prea bun. E greu sa imi car greutatea pe multi kilometri.
– De ce e nevoie ca sa fii bun in aceste probe in care v-ati specializat?
– Trebuie sa ai ceva nativ. La sprint conteaza mult sa fii proaspat tot timpul si sa ai zvacnirea de moment.
– Ati depasit granita celor o suta de titluri: aveti unul care va este mai drag?
– Cel mai drag este recordul balcanic, stabilit la Novi Sad, la Campionatul Balcanic, dar care se socoteste si ca titlu national. Acolo am obtinut la proba de 100m graduri timpul de 15 secunde si 4 sutimi. Acesta este un timp foarte bun, care este foarte greu de doborat la varsta noastra, la 60 de ani.
– Avem trei atleti veterani intre primii 10 ani Romaniei, dar in rest atletismul baimarean nu mai aduce tare multe medalii acasa.
– Aici intervin mai multi factori. In primul rand pregatirea. In Baia Mare nu exista o pista de atletism pe care sa ne pregatim. Eu, care concurez la garduri, nu am unde sa ma antrenez cu garduri. Ar trebui o pista de tartan. Ar trebui garduri. Eu alerg dupa imaginatie, sar cam unde cred eu ca ar fi gardul… Si asa e foarte greu. La garduri trebuie sa iti iasa pasii, sa nu le atingi, sa nu le dobori. Tineretul din ziua de azi cam fuge de munca si atletismul cere sacrificii. Pe stadion vine multa lume. Vin copiii si ma intreaba: „Nenea, cat fugiti? Cum fugiti? Pot sa alerg cu dumneavoastra?” Dar vin o data, de doua ori si abandoneaza activitatea pentru ca grea meseria asta de atlet.
– Sariti acum peste garduri asa ca va intreb: cand erati copil ati fugit peste gard la vecini sau de vecini?
– Nu, n-am fugit de nimeni in viata mea.
– Si azi de ce alergati?
– Pentru placere. Este o ambitie, un hobby. Imi foloseste foarte mult. Sportul te ambitioneaza, te face mai tare, iti caleste vointa. Daca n-as face sport, nu as fi asa de rezistent.
– Copiilor le-ati spune sa faca atletism?
– Sa faca sport pentru ca sportul te intareste. Sa lasam televizorul si calculatoarele si sa ne apucam de miscare. Candva sportul rege a fost atletismul, dar de cand se joaca pe bani multi, fotbalul a devenit sportul rege. Normal atletismul este sportul rege in lume.
Sursa: Ramona-Ioana Pop