In primavara anului 2009, cu mult inainte de Grecia, Romania a primit un ajutor crucial de la FMI si UE pentru a depasi criza economica. Un an mai tarziu, analistii considera ca statul a evitat ce era mai rau, dar n-a profitat de aceasta situatie pentru a-si reforma economia, comenteaza AFP.
„Romania avea nevoie de bani de la FMI si UE, sau s-ar fi confruntat cu o criza de lichiditate, sistemul sau financiar riscand falimentul”, a declarat pentru AFP economistul Daniel Daianu, fost ministru de Finante.
Din pacate, adauga el, recesiunea a fost mai severa decat s-a anticipat, avand ca rezultat venituri mai mici, „in timp ce irosirea resurselor publice a continuat”.
Dupa zece ani de crestere puternica, Romania a intrat in recesiune in 2009, cand Produsul Intern Brut (PIB) a scazut cu 7,1%. In 2010, dupa un scenariu mai optimist vizand crestere economica de 1,3%, previziunile s-au inrautatit, analistii si autoritatile neexcluzand continuarea recesiunii.
„Guvernul a cumparat timp, dar problemele nu au fost rezolvate; reformele trebuie sa fie puse in aplicare”, spun analistii.
In schimbul imprumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE si Banca Mondiala, Bucurestiul a promis reducerea unui aparat birocratic considerat supradimensionat, astfel incat sa reduca deficitul bugetar de la 7,2% in 2009 la 5,9% in 2010.
Dar, un an mai tarziu, sectorul public pare sa fie intact, numarul angajatilor scazand usor, in timp ce eforturile guvernului de a elimina bonusuri si prime, care conduc adesea la o dublare a salariilor, au intampinat opozitie din partea sindicatelor.
Confruntat cu posibilitatea unei noi inghetari a imprumuturilor internationale, dupa cea din octombrie 2009, Bucurestiul a anuntat joi un pachet de masuri drastice de austeritate, inclusiv scaderea cu 25% a salariilor din sectorul public si cu 15% a pensiilor si somajului.
Doua zile mai tarziu, FMI nu a indicat, inca, daca institutia considera aceste masuri suficiente pentru eliberarea unei noi transe din acordul stand-by.
Potrivit guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu, „acordul cu FMI si-a atins partial scopul, si anume evitarea unei perturbari majore, devalorizarea monedei sau incapacitatea de a plati salariile”, a spus el.
Cu toate acestea, „ajustarea din sectorul privat nu a fost urmata de o abordare similara in sectorul public, care are aproximativ 1,4 milioane de angajati la o populatie totala de 21,5 milioane„, a afirmat Isarescu.
„Romania a semnat acordul de imprumut cu speranta de a folosi banii pentru infrastructura, pentru a compensa scaderea din sectorul privat. Dar facand azi bilantul, am descoperit ca cea mai mare parte a fondurilor a mers la plata salariilor si a beneficiilor sociale”, a declarat economistul Doru Lionachescu de la Capital Partners.
El spune ca banii de la FMI au fost folositi „pentru a cumpara pacea sociala”. „Asta nu inseamna decat amanarea decontului, care nu poate fi decat o reducere a cheltuielilor publice”, a adaugat el.
Analistul considera ca sperantele guvernului de a rezolva criza prin recuperarea economica a UE s-au dovedit „o iluzie„.
Andreea Paul, consilier economic al premierului Boc, a asigurat ca reformele au fost realizate, dar „efectele vor fi vizibile numai pe termen mediu si lung”. „Este nevoie de un curaj nebun pentru a lansa astfel de masuri. A cauzat pierderea foarte multor voturi” pentru Partidul Democrat Liberal, a spus ea.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
