Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, se prăznuiește pe 23 aprilie. Circa un milion de români își aniversează onomastica.
Dintre aceștia, 720.000 sunt bărbați și 380.000 sunt femei.
Sf. Gheorghe a fost un general roman care a trăit între anii 275/280 – 303. A fost în garda împăratului Dioclețian și condamnat la moarte deoarece nu a vrut să-și renege credința. A devenit astfel martir și unul dintre cei mai apreciați sfinți. Este pomenit de toate bisericile tradiționale pe 23 aprilie. Este patron al mai multor orașe, regiuni, țări.
S-a născut la Cappadocia, într-o familie creștină de origine greacă. Împăratul roman Dioclețian a emis un decret în anul 303 prin care a interzis religia creștină. Sfântul Gheorghe a decis astfel să-și mărturisească public credința. Și-a vândut averea și a împărțit-o săracilor. I-a eliberat pe robii din Palestina. A fost întemnițat și torturat. Corpul său a fost străpuns cu sulița, a fost tras pe roată, bătut în cuie, otrăvit, bătut cu vâna de bou.
Tradiții și obiceiuri
În ajunul sărbătorii, pe 22 aprilie, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul” și marchează începutul anului pastoral. În această zi, ciobanii își aleg mieii şi locul viitoarei stâne. Se pregătesc oile pentru muls şi se prepară primul caş. Tot în această zi, pe marginea găleților în care se mulge pentru prima oară laptele oilor se așează colacul oilor, care se prepară din făină de grâu, apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Apoi doi păstori îl rup în două iar cel care rămâne cu partea mai mare va avea noroc. De asemenea, se face priveghi toată noaptea pentru ca oamenii să fie veseli și sănătoși tot anul. Gospodinele scot uneltele de țesut în curte. Fetele de măritat cred că își văd alesul dacă privesc într-o cofă cu apă, în această noapte.
Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul.
Sfântului Gheorghe i se mai spune și Sângiorz. Este considerat ”cel mai mare peste câmpuri”, semănătorul tuturor semințelor. Poate învinge vrăjile și le arată comorile celor aleși. Este garantul tuturor învoielilor, partonul tinerilor și al armoniei familiale.
Tradiția spune că nu este bine să dormi în această zi. Nu se spală, nu se calcă și nu se fac treburi casnice. Cei care spală vor fi triști și vor plânge tot anul.
Este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii inverzite, al vitelor și al oilor, dar și al Forțelor Terestre Române.
Se alungă spiritele rele cu ajutorul usturoiului, pelinului, cu rostopască, leuștean sau rug de măceșe.
În ziua de Sf. Gheorghe, tinerii practică urzicatul. Aceștia se ating pe furiș cu urzică pe zonele neacoperite ale corpului, respectiv pe mâini și picioare pentru a fi harnici, sănătoși și deștepți.
Se pun flori și plante în casă pentru a marca renașterea naturii. În Muntenia se pun crengi de stejar ori păr, în Transilvania leuștean iar în Banat frunze de fag.
– Servicii de creare site web
