WWF lansează o aplicație cu ajutorul căreia iubitorii de natură pot contribui la protejarea râurilor din România

De Ziua Mondială a Zonelor Umede, WWF avertizează că amenajările hidroenergetice care nu țin cont de biodiversitatea zonei riscă să distrugă râuri foarte de valoroase, odată cu specii de floră și faună foarte importante. Pentru a ilustra astfel de cazuri, WWF România și ESRI România au creat o nouă hartă interactivă, gratuită, precum și o aplicație cu ajutorul căreia toți iubitorii de natură pot contribui la protejarea râurilor.

„Aplicația poate fi accesată și de pe telefon, astfel încât dacă în timpul unei drumeții ajungeți în preajma unei hidrocentrale în construcție sau în operare puteți căuta pe hartă informații sau puteți adăuga foarte ușor noi date, cum ar fi localizarea proiectului respectiv sau imagini de la fața locului”, spune Diana Cosmoiu, Coordonator național politici publice la WWF România.

Harta ilustrează amplasarea hidrocentralelor din România în planificare, construcție sau operare în raport cu ariile natural protejate și râurile valoaroase din punct de vedere ecologic. Totodată, la un simplu click, harta furnizează informații tehnice privind o anumita hidrocentrală, cum ar fi capacitatea sau anul punerii in funcțiune. Cei care doresc să alfe mai multe pot utliza opțiunea de căutare pentru a identifica hidrocentralele în funcție de diverse criterii, cum ar fi denumirea investitorului, județul sau râul afectat.

Sute de hidrocentrale au fost planificate și construite deja în zone montane foarte izolate, în mijlocul unor arii naturale protejate. Acestea pun o presiune majoră asupra ecosistemelor sănătoase ale râurilor. Pe viitor, aceste zone trebuie evitate în procesul de planificare a dezvoltării în domeniu, pentru ca România să asigure respectarea Directivei Cadru privind Apa și a Directivelor Natura 2000.

Jiul, amenințat de o hidrocentrală declarată ilegală de către Curtea de Apel București

Un caz recent mediatizat îl reprezintă proiectul hidroenergetic din Parcul Național Defileul Jiului, care ar urma să capteze aproximativ 85% din debitul actual al Jiului pe toată lungimea Defileului. Aici atât investitorul, cât și autoritățile au ignorat din 2007 legislația europenă privind conservarea naturii, în pofida semnalelor de alarmă trase de organizațiile de mediu. La fel de grav, din decembrie anul trecut aceștia ignoră inclusiv hotărârea judecătorească definitivă, care, pe motivul încălcării legislatiei UE, a anulat autorizațiile de construire în acest caz.

„Aproximativ 100 de hidrocentrale, majoritatea vechi, construite înainte de 1990, unele colmatate, nu se regăsesc pe hartă din cauza lipsei informaţiilor privind coordonatele acestora. Informațiile trimise de oameni cu ajutorul aplicaţiei mobile ne vor ajuta să completăm această hartă conform situației din teren. Vom putea înțelege cu toții mai bine care este impactul cumulativ al acestor investiții asupra naturii, în general, și a surselor de apă dulce, în mod special, din ce în ce mai vulnerabile”, mai adaugă Diana Cosmoiu.

În cazul construcțiilor existente, autoritățile responsabile trebuie să se asigure că beneficiarii acestor investiții vor adapta instalațiile existente în vederea integrării unor minime măsuri de conservare a naturii, cum ar fi menținerea debitului ecologic necesar pentru supraviețuirea speciilor de râu sau pasajele funcţionale pentru pești. Orice dezvoltare hidroenergetică viitoare ar trebui realizată doar în urma unei planificări strategice adecvate, cu participarea transparentă a tuturor factorilor de interes, luându-se în calcul inclusiv impactul asupra comunităților locale afectate.

Aceleași probleme și în alte țări din Europa

Astfel de proiecte nu sunt însă o problemă doar în România. Râul Drava este amenințat de construcția a două mari hidrocentrale în Croația, iar râul Hron din Slovacia riscă să fie distrus din cauza unei microhidrocentrale.

Construcția hidrocentralelor Molve 1 și Molve 2 pe Drava riscă să distrugă partea cea mai valoroasă a râului, o porțiune de aproximativ 30 de km. Râul face parte din rețeaua de situri Natura 2000 a UE, din Parcul Regional Mura-Drava, precum și din rezervația transfrontalieră a biosferei UNESCO, Mura-Drava-Dunăre. De la izvor, din Italia, Drava este deja sub presiunea a 22 de centrale hidroelectrice, dintre care trei sunt pe fluxul superior din Croația. WWF și alte organizații din coaliția de mediu „Drava League” cer guvernul croat să reanalizeze decizia.

În același timp, în Slovacia, localnicii cu sprijinul societății civile solicită în instanță evaluarea impactului asupra mediului al unei microhidrocentrale planificate pe râul Hron. Secțiunea mijlocie a Hron a devenit recent parte din rețeaua de situri Natura 2000, cu scopul de a îmbunătăți starea de conservare a speciilor de pești.

Aproximativ 80% din zonele umede ale Dunării și ale afluenților săi au fost deja pierdute în ultimii 150 de ani și, odată cu acestea, bunurile și serviciile de mediu pe care le oferă. În afară de biodiversitatea bogată, zonele umede atenuează efectele negative ale schimbărilor climatice și ajută la protejarea a milioane de oameni la nivel mondial împotriva inundațiilor. În plus, acestea purifică apa, sunt sursă de hrană, lemn și biomasă, dar generează și locuri de muncă și de recreere.

Foto: Andrei Buda