Salariul minim pe economie va creste de la 1 ianuarie 2015 de la 900 de lei, cat este in prezent, la 975 lei, iar de la 1 iulie va ajunge la 1.050 de lei. Masura a fost discutata, dezbatuta si analizata in toate mediile, concluzia finala fiind ca ea este necesara pentru imbunatatirea conditiilor de trai ale angajatilor cu venituri mici. Cu toate acestea, dupa castigarea alegerilor prezidentiale de catre candidatul asa-zisei drepte politice, masura a inceput sa fie criticata vehement de tot felul de specialisti si analisti, unul dintre ei ajungand sa declare cu seninatate: „fascismul economic continua, cresterea salariului minim este o masura fascista”.
Pacat ca nu avem spatiu ca sa reproducem concluzia unui mare conclav economic liberal din primavara acestui an, marirea salariului minim fiind vazuta atunci ca „o masura necesara si obligatorie pentru economia romaneasca”. Dupa cateva luni lucrurile se vad complet rasturnate, dar nu trebuie sa ne mire, la noi e posibil chiar orice.
Zilele trecute, un grup de 33 de cadre universtare, economisti, antreprenori si specialisti in fiscalitate au trimis o scrisoare deschisa premierului, ministrului Muncii si presedintelui ales, in care critica in termeni duri aplicarea masurii de la 1 ianuarie. Ea este vazuta ca „o masura anti-economica si anti-sociala, care va accentua somajul si munca la negru”. Grupul se declara preocupat de „politicile publice care afecteaza climatul de afaceri si bunastarea populatiei”, masura cresterii salariului minim este distructiva pentru economie si afecteaza bunastarea celui mai sarac segment al fortei de munca.
Aceasta deoarece salariul minim ar institui o prohibitie, impiedicand angajatorii sa colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fara experienta, in situatia in care productivitatea muncii acestora este inferioara salariului stabilit in mod artificial prin lege. In consecinta, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decat cel determinat de realitatea economica duce la descurajarea cererii de munca (din partea angajatorilor), la cresterea somajului si a economiei subterane.
Alti specialisti si analisti spun ca prin aceasta masura cateva sute de milioane de lei ajung la buget prin intermediul impozitului pe venit si al diverselor cotizatii sociale.
Legea salariului minim ii obliga pe angajatori sa plateasca o anumita suma, indiferent de productivitatea angajatului, indiferent de veniturile pe care firma le obtine de pe urma muncii salariatului. Iar aceasta bariera salariala a crescut „vertiginos” in ultimii ani, de la 700 de lei in 2012 la 1.050 lei in 2015. Ca urmare, povara angajatorului va creste mai mult, deoarece el are de achitat catre stat si diverse contributii: costul salarial, adica salariul complet pe care angajatorul trebuie sa-l suporte va creste cu 184 lei.
Oare chiar asa stau lucrurile? „Marea crestere” de care se sperie angajatorii inseamna de fapt ca un angajat roman cu forme legale, cetatean european, sa ajunga sa fie platit pe statele de plata cu un euro pe ora! Este o bariera importanta pe care trebuie sa o trecem, chiar daca ea nu inseamna mare lucru atata vreme cat in majoritatea statelor occidentale salariul porneste de la 7 euro pe ora. In Romania salariul minim este asadar de 200 de euro pe luna, in vreme ce in Marea Britanie este de 1.200, in Belgia, Germania si Olanda de circa 1.500. Sigur ca este aproape o absurditate sa ne comparam cu aceste state, dar, pana la urma, trebuie sa o facem pentru a vedea cat de mare este decalajul dintre noi si ei.
Grupul 33 atrage atentia ca angajatorii nu isi vor permite sa angajeze oameni pentru salarii obligatorii de peste 900 de lei, asa ca vor recurge la munca fara forme legale, la negru. Sunt destui care tot asa au procedat si cand salariul minim era de 700 de lei, asa ca nu va fi nicio surpriza in acest domeniu. Sunt voci care spun deja ca va fi nevoie de o crestere a preturilor produselor pentru a face fata salariului minim crescut.
Pana la urma e vorba de un grup restrans de angajati, cei mai vulnerabili, cu pregatire slaba sau necalificati. Intr-o unitate de productie moderna numarul celor cu salariu minim este mic, ca atare vorbim de cativa zeci de lei pentru fiecare persoana aflata in aceasta situatie. Indiferent cum se pune problema, nu e in regula ca angajatorii sa creada ca e normal sa plateasca un muncitor (sapator de santuri, culegator de fructe, taietor de lemne) cu mai putin de un euro pe ora.
Citesc, vad si aud cum „specialistii” incearca sa ne explice grozavia cresterii salariului minim, peste nivelul de crestere al productivitatii muncii. Nu se va intampla nimic. Decizia e una politica, pentru a indrepta masurile de austeritate luate cu putin timp in urma, prin care o seama de masuri sociale au fost suspendate sau anulate. Sunt destui cei care considera ca ar trebui renuntat la salariul minim, piata sa decida tot, sa nu existe nicio forma de reglementate si protectie. Si atunci la ce mai avem nevoie de stat? Nu ar fi bine sa-l desfiintam si pe el?
Sursa: Grigore Ciascai
– Servicii de creare site web
