In vara anului 1985, la finalul celor 16 editii ale taberei de sculptura in aer liber, in poienile Magurei Buzaului au ramas pentru eternitate 256 lucrari de arta monumentala, lucrari reprezentative realizate de 163 de sculptori romani.
‘Tabara de sculptura in aer liber de la Magura este un adevarat fenomen care s-a dovedit un creuzet de talente si de creatie libera, o scoala de inalta arta, recunoscuta pe plan european. Aceasta tabara constituie un inceput de drum pentru sculptura romaneasca, dar si pentru alte tabere asemanatoare care s-au desfasurat sau se desfasoara pe plan national’, sustine consilierul Ionel Stanuta de la Directia pentru Cultura Buzau.
Cum a luat nastere fenomenul Magura?
Conform traditiei orale, initiativa apartine sculptorului George Apostu, dar un aport la fel de important l-a adus si Complexul funerar Rugaciunea din cimitirul Dumbrava din Buzau, realizat de marele Constantin Brancusi pe un soclu din piatra de Magura. In anul 1969, dupa o a vizita la o tabara de sculptura in aer liber din fosta Iugoslavie, sculptorul George Apostu s-a intalnit cu Bradut Covaliu, presedinte al Uniunii Artistilor Plastici din Romania, si i-a propus ca si in Romania sa fie creata o tabara de sculptura in piatra, asemanatoare cu a vecinilor nostri.
‘Bradut Covaliu era la acea vreme deputat de Buzau in Marea Adunare Nationala si a dorit sa faca o bucurie alegatorilor sai, mai ales ca in colegiul sau electoral prim-secretar era Ion Sarbu, un om aplecat spre actul cultural, iar secretar cu problemele de cultura, Lazar Baciucu, un ziarist cu multiple initiative in plan cultural. Asa s-a nascut tabara de sculptura in piatra de la Magura’, apreciaza scriitorul Gheorghe Petcu.
Pentru ca George Apostu a avut initiativa infiintarii Taberei, marele artist a avut onoarea de a deschide Tabara la editia I-a din 1970 cu sculptura nr.1, intitulata ‘Tatal si fiul’. Acesta a mai participat si a editia a VI-a, in 1975, unde a realizat lucrarea ‘Lapone’.
Cu efortul conjugat al autoritatilor locale, al Uniunii Artistilor Plastici din Romania, in august 1970 s-a pus temelia acestei tabere. Dovada peste timp este ‘pisania’ de inceput a taberei care consfinteste acest fapt. ,,Aceasta piatra s-a inaltat azi ziua 18, luna August, anul 1970, la hotarul de inceput al acestei asezari, daruita sculpturii de judetul Buzau’.
Urmeaza in continuare numele celor 16 sculptori care au deschis acest ansamblu monumental.
De la inceput s-a convenit ca tabara sa se desfasoare pe durata lunii august, sa lucreze mereu alti 16 sculptori, iar fiecare sa-si conceapa pe loc lucrarea in functie de blocul de piatra pe care il are la dispozitie. ‘Singurul sculptor care a lucrat in toate cele 16 editii a fost presedintele filialei UAP Buzau, sculptorul Gheorghe Coman. Cunoscutul artist plastic, veteran de razboi, a creat la Magura acea atmosfera de emulatie, de buna dispozitie si efervescenta creatoare proprie marilor capodopere’, isi aminteste Rodica Panaitescu, participanta la editia cu numarul 15.
Inainte de sosirea artistilor la Magura, cioplitorii de la Ciuta scoteau din cariera 16 blocuri de piatra, de forme si dimensiuni diferite. Tehnica de scoatere a pietrei este cea traditionala, cu ajutorul daltii, a toporului, a tiului sau a penelor. Blocurile de piatra erau transportate cu utilaje grele intr-una din poienile Magurei si amplasate aleatoriu, dar grupate ca sa formeze un tot unitar, iar in final sa se constituie intr-o editie de sine statatoare.
Pe langa cantitatile pantagruelice de bautura, vin, tuica si mancare aleasa pe care artistii le primeau de la CAP-urile fruntase din judet, si le consumau in incinta manastirii, ziua cea mare, decisiva pentru creatia lor si judecata de apoi a posteritatii, era tragerea la sorti. Ideile apareau doar in fata blocului de piatra care putea sa fie darnic sau, dimpotriva, lipsit de noroc.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
