Vezi GALERIE FOTO
Circuitul montan apusean avea sa intareasca o convingere mai veche aceea ca Romania ar putea concura lejer, multumita bogatiei si varietatii sale peisagistice, arhitectonice, balneo-climaterice, cultural-patrimoniale etc. cu locuri celebre occidentale dar pentru asta ar fi necesare in primul rand constiinta si respectul fata de sine, o minima sobrietate, o retea rutiera pusa la punct si apoi foarte multa rigoare in ce priveste civilizatia, administratia publica si curatenia. Si deoarece trei zile petrecute in Muntii Apuseni nu pot fi redate doar intr-un singur episod turistic, le vom expune in trei parti, in acest fel fiind posibile surprinderea detaliilor in descriere, precum si atasarea superbelor peisaje imortalizate in acest traseu turistic.
Dis-de-dimineata se porneste spre Cluj-Napoca, Dealul Mesteacan-Surduc-Hida pentru a scapa de catastrofala sosea spre Dej aflata-n reabilitare. A plouat in aversa noaptea, dar zorii de zi erau spectaculosi tocmai datorita nebuloaselor. Treptat se face din ce in ce mai cald. Din Cluj-Napoca se urmeaza prin Cartierul Zorilor spre Turda, Aiud, Alba Iulia, oprindu-ne doar pentru a inspira vizual maretia Trascaului de E-SE de pe la intrarea spre Galde.
Pietrele Botoaca sau Bocioaca
Traversand Aiudul, atrag atentia edificiile arhitectonice monumentale si, involuntar, le compar cu similarele ca forma/epoca occidentale. Nu e vreme pentru a le vizita insa. Nici pentru Cetatea Alba Iuliei nu e timp si, in consecinta, se ia la dreapta spre Zlatna, parcurgand curand inspre amonte frumoasa valea Ampoiului.
Se deviaza spre Ampoita, fiind imediat rasplatiti cu imaginea acelor klippe calcaroase, niste impresionanti bulzi alb-argintii izbucniti neverosimil din dealurile din dreapta.
Li se zice Pietrele lui Botoaca sau Bocioaca, spune un amabil asistent medical ce si-a facut vizavi de ei o cocheta casuta de vacanta. Tot el sugereaza vizitarea Cheilor Ampoitei ( 8 km pe sens).
In dreapta, dupa scoala, atrage atentia spinarea alba ca de urias crap a Pietrei Varului. Se admira si impresionanta biserica aflata tot in dreapta drumului apoi, iesind din sat, se intra in foarte scurta zona de chei propriu-zise ale vaii Ampoitei, acolo unde rocile reprezentate de flish-uri brun-negricioase rabufnesc spectaculos indeosebi pe versantul geografic stang al vaii, nu mai intins insa de cateva sute de metri, dupa care valea are inspre amonte cel mult aspectul unui modest defileu acoperit de tinerele specii de foioase.
La Cheile Fenesului si Piatra Caprei-Corabia
In zona cheilor se remarca urmele unei mari exploatari in cariera a flish-urilor, vegetatia spontan aparuta treptat acoperind totul. La coborarea spre sat, o localnica amabila arata in dreapta valea Piatra Boului.
Revenind pe valea Ampoiului, in localitatea Metes se admira un alt bulz calcaros botezat de localnici Piatra Vulturului, situate la stanga soselei.
In Fenes se paraseste din nou soseaua pentru a vizita Cheile Fenesului si o parte din rezervatia naturala Piatra Caprei-Corabia (10 km pe sens).
Daca in Cheile Ampoitei atrag atentia moti cu carute cu lemne si o mica tabara de autoturisti-picnicari campati in corturi, in Cheile Fenesului coboara alte carute incarcate cu fan cosit si adunat din Sesuri, un loc plan situat in amonte de impresionantul tanc stancos Piatra Caprei si stancile cel putin la fel de spectaculoase, ingemanate, ale Dambaului.
Deasupra tuturor se afla impresionantul Dambau cu alura de cuirasa masiva. Cheile Fenesului isi merita denumirea strict in aceasta portiune, in aval, ca si in amonte, valea Fenesului fiind de fapt tot un defileu acoperit cu foioase intercalate pe alocuri cu specii de conifer plantate. Localnicii spun ca spre nord de Piatra Caprei-Corabia, dincolo de cumpana apelor, este satul Bucium Sasa.
Traditionalele salase de varat vitele
Intorsi la valea Ampoiului continuand spre Zlatna via Patranjeni, se poate admira la stanga valea Piatra Corbului, iar spectaculoasele mutaturi motesti, adica traditionale salase de varat vitele, valorificand astfel naturalele pajisti montane.
Se opreste putin in Zlatna, marcata in dreapta de obeliscul unui fost cos imens de evacuare a poluantelor noxe provenite din industria prelucratoare a neferoaselor, mort acum.
Intreaga urbe este defunct industriala, precum fostele mari centre extractive-prelucratoare ale neferoaselor din Maramures, Hunedoara etc. Se continua deplasarea pe directia Abrud trecand pasul Bucium, coborand spre Bucium Cerbu, de acolo luand-o in dreapta spre Mogos.
Inclinatele fanate tonic verzi, ca si muntenestile gospodarii bine organizate, reamintesc Tirolul, doar ca aici claile grupate de fan se substituie rotunzilor baloti uriasi trasi in folie protectoare acolo.
Se urmeaza excelentul si deosebit de pitorescul drum asfaltat spre Bucium Sasa, iar in fata apar pentru prima oara cele doua Detunate, cea Flocoasa, impadurita adica, mai mare si-n dreapta, cea Goala, custuroasa, mai mica si ca o creasta de cocos in stanga.
Un pahar de afinata la popasul Vetalau
Se schimba directia la stanga, trecandu-se peste un podet, dupa care se urmeaza cateva sute de metri drumul ingust de macadam neted-calcaros, pentru a ajunge in fata Casei memoriale Fefeleaga.
De aici sunt 45 minute pana la Popasul Vetalau unde ajungem la ora 16,15 . David Gheorghe, poreclit Vetalau, ne intampina bucuros, dupa care ne imbie sa ne lepadam bagajele si sa atacam portiile aburinde de virsli cu mustar si pita proaspata.
Inainte scoate insa la iveala sticloanta de vreo 2 l cu jinars de prune si alta, la fel de burduhanoasa, cu afinata. Nu rezistam ispitei lui Bachus de a-i degusta delicioasa afinata, jinarsul neinteresandu-ne chiar defel, mai ales fiindca avem de gand sa suim la Detunata Goala chiar inainte de apusul soarelui.
Vetalau nu e singur, ci cu prietenul sau Balea Marcel, cel care a doua zi ne va fi un extraordinar si indispensabil ghid in explorarea zonei Rosia Poieni, Musca, Valea Sesii si aproape integral submersa-n imensul iaz cu steril comuna Geamana.
In batatura lui Vetalau, hazliu semnalizata de un panou informativ amplasat strategic langa drumul de caruta ce suie spre Detunate, apar trei timisoreni agreabili, doi tineri si unul mai varstnic, universitari parca. Nu stau mult si dupa dresul cu o sfanta dusca (inafara tinerei soferite) pornesc la vale. Aflam ca sunt vechi cunostinte ale lui Vetalau, pasionati de celebrele Detunate.
Pe creasta Detunatei Goale
Se pleaca spre Detunata Goala, de unde se ajunge repede la Izvorul Ciuculesti, cu ciurgau, valau si un fumos loc de popas plus un panou amintind de trecerea pe-acolo a lui Avram Iancu si a ortacilor sai.
Ne racorim cu apa rece gheata, cotim stanga, urmand poteca oribil marcata turistic atipic cu un cerc galben si punct rosu central, totul dupa decuparea barbara a scoartei molizilor cazuti astfel victime ale umanei dobitocii. Niciunde nu am mai vazut asa ceva in lunga experienta turistica.
Se continua spre apropiatul Ghetar, de regula cu firav sipot si un blid mic de apa, sec acum, recunoscut dupa puntile din bazaltice coloane sure ce traverseaza obarsia unui incipient paraias.
Crepusculul filtrat printre coroanele uriasilor molizi pare iminent, motiv pentru care se abandoneaza punctul rosu suind repede-n dreapta pe un haotic marcaj turistic ce s-ar vrea a fi banda rosie, descinzand la grohotele bazaltice de sub Orga.
Lumina este ideala, iar un scorus salbatic incarcat de rubinii ciorchini e numai bun de fotografic prim-plan. Se suie pe creasta Detunatei Goale iar in acest scop se ia direct stanga, peste fragmentele instabile de coloane bazaltice invalmasite, apoi prin tufele de zmeur, mur si agasante doboraturi putrezinde, iesind la drumul de TAF si-n final la poteca marcata ce suie-n scurte si abrupte volte spre crestetul Detunatei Goale.
In dreapta potecii atrag atentia coloanele bazaltice recent corhanite de smecheri-ilegalisti pentru a le folosi la vreo fundatie de casa. Sunt scoase si pregatite de dus la vale cel putin doua carute de piatra. Ce daca in scripte scrie ca aici ne aflam intr-o arie naturala protejata?
Se suie pe poteca si in stanga-fata apar impadurite Gemenele, doua spectaculoase clai montane. Indaratul nostru se vad spurcatele terase impuscate si excavate ale Rosiei Poieni.
Sub ele, catunul Jurcuiesti este ascuns pitoresc intr-un palc de faget si livezi clasice. Mai la stanga lui, este catunul razletit Buciumi Muntari, un alt foarte pitoresc loc.
Spre E, se vede Detunata Flocoasa. Poteca finala este pistruiata de cele dintai cazute frunze aurii-ruginii de fag si mesteacan ale acestei toamne.
Se iese pe Detunata Goala la ora 18. Departe, spre S, se poata admira impresionanta piramida trapezoidala a Buces Vulcanului, aflata acum in deplina umbra iar spre V crestele semete ale Sohodolului.
Spre N-NE se vad stancariile ( in umbra acum, in plin soare in oct. 2010 dimineata) din zona Baia de Aries iar spre E cele din zona Cheilor Rametiului.
Se revine la Izvorul Ciuculesti (ora 18,30) la Popasul Vetalau. Abia s-a facut ora 19. Stam o vreme de poveste, ii admiram ciobanescul carpatin alb, latos si prietenos, botezat prezidential, mai povestim de unele si de altele, admiram minunatul apus apoi, nevisat, facem cate un dus fierbinte si ne bagam in paturi, punand cate o cerga de lana in plus pe noi fiindca noaptea se anunta a fi destul de rece.
Foto: Turism in Apuseni (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
