Reabilitarea infrastructurii principale de irigatii din Romania necesita investitii de aproape un miliard de euro si s-ar putea realiza din fonduri europene prin planul Juncker sau de la bugetul de stat daca va exista un consens politic pentru alocarea unor sume suplimentare, in fiecare an, pana in 2020, considera ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.
„Ramane problema infrastructurii principale de irigatii, a statiei de pompare si a canalului magistral, care din pacate nu se pot reabilita din fonduri europene. Avem insa planul Juncker pentru care am aplicat si noi pentru un proiect de un miliard de euro. Sper sa avem succes, dar daca nu vom avea, exista deja in Parlament un proiect de lege si daca partidele politice vor ajunge la consensul politic pe care eu il propun vom putea avea o suma suplimentara, in fiecare an, pana in 2020, pentru infrastructura principala de irigatii„, a declarat ministrul Agriculturii.
Acesta a precizat ca un raspuns din partea Comisiei Europene pe planul Juncker este asteptat in luna septembrie a acestui an, iar daca nu va exista resursa europeana, suma alocata anual va depinde de bugetul de stat „cat poate sa suporte” si de ceea ce va insemna „acel acord politic la care ma gandesc”.
Ministrul a subliniat ca inca din 2012 s-au cautat solutii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigatii, iar pentru cea secundara au fost investite pana in prezent numai din fonduri europene circa 140 de milioane de euro.
„Din anul 2012 si pana in prezent avem investiti 140 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare pentru o suprafata de peste 300.000 de hectare. Am deschis in urma cu cateva zile o noua masura din PNDR pentru a primi proiecte pentru cei care s-au constituit in organizatii de irigatii si dupa ce vom face si aceste investitii inca 400.000 de hectare vor fi reabilitate prin fonduri europene ca infrastructura secundara. Pentru prima data avem o alocare uriasa, adica 140 de milioane de euro plus 430 milioane de euro, respectiv 570 de milioane de euro pe proiecte care sunt in implementare sau pentru care primim proiecte in momentul de fata. Cred ca daca putem merge in paralel cu cele doua componente, infrastructura principala si secundara, cu siguranta in urmatorii ani vom rezolva si aceasta problema legata de irigatii”, a adaugat Constantin.
Seful MADR a precizat ca anul acesta desi au fost contractate pentru irigatii peste 300.000 de hectare, pana in prezent au fost irigate doar 160.000 de hectare de culturi agricole, iar seceta a afectat deja o marte parte din culturile agricole.
„Au fost contractate in acest an 300.000 de hectare si s-au irigat undeva la 160.000 de hectare. Marea problema pe care o avem este legata de costul pe care trebuie sa il plateasca fermierii si pe de alta parte de infrastructura pe care o avem”, a adaugat oficialul MADR.
Directorul general al Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF), Florin Barbu, declara, la sfarsitul lunii iunie a acestui an, ca solicitarile fermierilor pentru irigarea terenurilor agricole in acest an nu depasisera 100.000 de hectare, desi au fost contractate 330.000 de hectare, iar 823.000 ha erau efectiv pregatite pentru irigat.
„In prezent sunt viabile pentru irigatii 1,5 milioane de hectare, din care 823.000 sunt efectiv pregatite pentru irigat, dar in momentul de fata am avut solicitari si am irigat doar pe 100.000 de hectare desi avem contractate 330.000 de hectare. Prima umplere a canalelor s-a facut de catre ANIF si a fost suportata din bugetul agentiei. Canalele pe infrastructura principala, pe 823.000 de hectare, au fost pline si cred ca putea sa irige toata lumea”, a explicat seful ANIF in 29 iunie.
Acesta a precizat, la vremea respectiva, ca ANIF a reusit sa cumpere in acest an energie electrica de pe bursa, de la BRM, la cel mai mic pret, 154 de lei MWh, respectiv o cantitate de 90.000 de MWh, ceea ce a redus semnificativ costul apei pentru irigatii.
In data de 15 iulie, MADR a deschis trei noi masuri din Programul National de Dezvoltare Rurala /PNDR/ 2014 – 2020, cea mai consistenta din punct de vedere financiar fiind masura destinata sistemelor de irigatii, in cuantum de 435 milioane de euro, 370 milioane de euro reprezentand contributia europeana, iar restul de la bugetul de stat.
Fondul european de investitii strategice (FEIS) din cadrul ‘planului Juncker’ poate deveni operational din luna septembrie, Comisia Europeana finalizand pregatirile in data de 22 iulie 2015.
Planul Juncker este cea mai importanta initiativa pentru impulsionarea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca adoptata de actualul Executiv comunitar, fiind adesea considerat un nou plan Marshall. Fundamentul planului este FEIS, fond ce dispune in prezent de 16 miliarde de euro, suma obtinuta prin contributiile a 10 state din UE, la care se adauga alte 5 miliarde puse la dispozitie de BEI.
CE doreste sa mobilizeze in total prin investitii publice si private circa 315 miliarde de euro pentru finantarea de proiecte in numeroase domenii, inclusiv in infrastructura de transport si in sectorul energetic.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
