In ultimii sapte ani, in judetul Maramures au intrat aproximativ 300 de milioane de euro din fonduri europene de dezvoltare ca sprijin, in principal, pentru agricultura. Din aceasta suma, in urma controalelor Agentiei de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA) Maramures, s-a constatat ca aproximativ 3 milioane de euro, au fost plati necuvenite. Practic, pana acum, aproximativ 1% din totalul banilor platiti catre posesorii de terenuri si agricultori au fost incasati in urma unor… falsuri pe proprie raspundere.
“Acesti bani provin din cele doua mari fonduri europene: Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). De pilda, platile unice pe suprafata vin din FEGA, iar platile compensatorii (pentru zonele defavorizate, pentru masurile de agro-mediu sau pentru bovinele din zonele montane defavorizate) vin din FEADR si o mica parte din bugetul national (acele plati nationale directe complementare). In principiu, la aceste doua fonduri europene, contribuim si noi, Romania, fie direct (in cazul FEGA), fie indirect (in cazul FEADR)”, a explicat Florin Urs, director executiv APIA Maramures.
Falsul care nu e infractiune, ci eroare sau lipsa de moralitate
Seful agentiei judetene a precizat ca, desi situatia pare alarmanta, aceste declaratii pe proprie raspundere care se constata a fi false, sau neconforme cu realitatea, nu constituie o infractiune.
„Cel caruia acum i se cer banii inapoi, sau o parte din banii primiti pana acum, si-a asumat o declaratie de care nu era sigur si s-a dovedit a fi altfel decat a sustinut el. In cazul acestor persoane, sanctiunea nu consta doar in rambursarea banilor incasati necuvenit. Daca procentul de supradeclarare este de peste 20% i se iau inapoi toti banii incasati in anii anteriori si are si sanctiuni pentru anii urmatori, in functie de procentul de supradeclarare. De exemplu, daca a declarat ca are un hectar si s-a constat ca are doar 70 de ari teren agricol sau pajiste si restul de 30 de ari e padure sau lastaris, inseamna ca are o supradeclarare de 30% si pe langa rambursarea banilor incasati este sanctionat si in privinta subventiilor viitoare. Au fost care au trebuit sa returneze si peste 20.000 de euro. Cei mai multi au dat deja banii inapoi, pentru ca noi lucram dupa lege, iar acestea erau niste creante ale Uniunii Europene (UE). Sunt niste bani care au fost dati sub forma de drepturi catre cineva si s-a descoperit ca respectivul nu trebuia sa le primeasca. Din cei 13 milioane de lei care sunt considerate plati necuvenite, peste 11 milioane de lei au fost returnati. Cat despre cei care n-au platit, dosarele lor se inainteaza la ANAF pentru inceperea procedurii de executare. Noi, Maramuresul, nu avem multe dosare inaintate la ANAF, iar sumele nu sunt foarte mari, de cateva mii de lei pe dosar”, a mentionat directorul executiv al APIA Maramures.
Nicolae Misulec reprezinta interesele proprietarilor de animale si terenuri din Valea Viseului, fiind si presedintele composesoratului local, si a explicat motivul pentru care s-a ajuns la situatia acestor falsuri: lipsa de moralitate.
„Sunt cativa care, in urma controalelor facute, vor returna banii. Mai grav este unde respectivul proprietar de teren trebuie sa returneze platile pe agro-mediu. Aici sunt bani mai multi. Practic, pe agro-mediu, solicitantul acestei plati trebuie sa respecte cateva conditii: terenul respectiv trebuie cosit manual si sa nu foloseasca pe suprafata aceea ingrasamant chimic – trebuie ca pamantul sa fie fertilizat natural, de fapt aceasta este esenta: pastrarea pamantului in forma sa naturala, sa nu intervina cu adjuvanti chimici sau prin lucrari mecanizate. De ce unii respecta aceste cerinte, desi s-au angajat sa o faca atunci cand au solicitat subventiile? Eu am facut un sondaj printre oameni si am ajuns la concluzia ca avem o problema de moralitate. De pilda, cand s-au s-au delimitat acele blocuri fizice, in 2008, multe parcele care au constituit blocurile fizice erau padure, insa pentru ca aceasta era rasa s-a inscris ca pasune, iar proprietarii nu au cerut sa se faca corectura pentru ca totul sa fie conform realitatii din teren. Numai ca acum padurea respectiva s-a regenerat si respectivii incaseaza bani pe teren ca fiind pasune. Cand acestia sunt prinsi la control ca incaseaza bani pe pasune cand de fapt acolo e padure, trebuie sa returneze banii. Ne facem de rusine in fata europenilor, asta e!”, a subliniat Misulec.
Pasunile impadurite
Cele mai frecvente cazuri in care unor proprietari de terenuri din Maramures li s-a cerut sa returneze o parte din banii primiti ca subventii consta in declaratii ale oamenilor ca detin parcele agricole (terenuri de culturi, pasuni sau fanete), in fapt parte din aceste terenuri fiind ocupate de paduri.
„Ei primeau banii pentru pajisti permanente (pasuni si fanete), dar acolo era, de fapt, o padure defrisata. La vremea respectiva, cand s-au facut harta blocurilor fizice, fotografia facuta din avion asa a fost interpretata, insa dupa aceea respectivul fermier, care evident ca stia ca nu e pasune sau fanate, ci o padure defrisata, nu a facut nimic sa o transforme in pajiste. A luat banii si gata! Iar acolo a crescut lastaris, tufe, si acum, la controale se vede acest lucru. El era obligat, prin angajamentul pe care si l-a luat, ca acea suprafata s-o mentina ca pajiste timp de cinci ani si sa nu o diminueze nici ca suprafata. Va dau un exemplu, un cetatean primeste de trei ani bani pentru o pajiste de 50 de ari si la control se depisteaza ca doar 30 de ari sunt pajiste, restul suprafetei fiind lastaris. Ei, banii primiti pentru 20 de ari sunt considerati necuveniti si trebuie returnati. In alte cazuri, platile necuvenite au fost pentru diferente de suprafete dintre declaratiile date pe proprie raspundere la APIA si situatia din teren. Ei trebuiau sa masoare suprafata, chiar daca aceasta nu era intabulata. Numai ca multi l-au apreciat, sau au comunicat dimensiunea suprafetei de teren din documente de reconstituire. Si acestora li se iau inapoi banii pentru diferenta dintre suprafata declarata si suprafata reala pe toti anii pe care a primit forma de sprijin”, a declarat Urs.
Cauze fara efect
Aceasta situatie care a generat incasarea necuvenita a unor sume importante de bani a fost posibila din cauza situatiei care exista in 2008, atunci cand au fost delimitate blocurile fizice din Romania.
„In 2008, tara noastra nu avea terenurile intabulate, n-avea cadastru! Daca avea, nu se intamplau aceste lucruri. Sau macar daca satenii aveau carte, daca primarii se implicau si angajau cu prestari de servicii ingineri topografi era altceva. Pe atunci nu prea erau la tara calculatoare, planuri, era o harta pe care trebuia sa-ti identifici terenul. Chiar si eu, care mai am un pic de scoala, mi-am gresit parcela, da baba aia din Crasna, ori din Poieni care nu stie nimic? Au intrebat: «Pai unde ai matusa terenul?». Si unde o pus mana pe harta, acolo i-au trecut ca are teren, si secretarul primariei i-a eliberat adeverinta, iar angajatul APIA a luat de buna declaratia ei”, a spus Nicolae Misulec, presedintele Asociatiei Detinatorilor de Teren Agricol din Valea Viseului.
Directorul executiv al APIA spune ca probleme de acest tip se intampla si in Polonia (care avea cadastru), Italia, Spania, Grecia si chiar si in Franta, unde parcela omului este considerat bloc fizic, pentru ca are istorie, iar Romania se incadreaza in marja de eroare europeana – in Maramures, anul trecut au fost trei auditari, una de la Comisia Europeana si doua de la Curtea de Conturi Europeana – si corectii ale parcelarii in tara noastra se fac in fiecare an.
In acest an, 75% din platile cuvenite pentru terenuri aflate in zona defavorizata si pentru masurile de agro-mediu au fost deja facute – in Maramures s-au autorizat, pana in 20 septembrie, plati de 15,7 milioane euro. Intre 16 octombrie si 30 noiembrie se va acorda si avansul de 50% din plata unica pe suprafata (care in acest an va fi intre 135-139 euro/hectar), iar din 1 decembrie va incepe plata regulara, care va completa sumele pentru cele trei segmente de plata.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
