Gazele de sist nu schimba situatia energetica din Europa si nu vor permite reducerea dependentei de importurile de gaze si petrol, potrivit unui studiu publicat miercuri, 12 februarie, de institutul de cercetari IDDRI din Franta, cu sediul la Paris, transmite AFP. Comisia Europeana (CE) a adoptat la 22 ianuarie o recomandare menita sa asigure ca exista masuri de protectie pentru mediu si clima pentru tehnica fracturarii hidraulice de mare volum utilizata in operatiunile de exploatare a gazelor de sist.
Recomandarea ar urma sa ajute statele membre care doresc sa utilizeze aceasta practica sa abordeze riscurile de sanatate si de mediu si sa amelioreze transparenta pentru cetateni. De asemenea, textul stabileste un cadru clar pentru investitori. In acelasi timp, recomandarea CE este insotita de o comunicare care analizeaza oportunitatile si provocarile pentru utilizarea fracturarii hidraulice in scopul extragerii hidrocarburilor.
Aceste hidrocarburi neconventionale sunt la originea unei revolutii energetice in SUA si numeroase companii vizeaza rezervele potentiale ale subsolului european, mai ales in Franta, potrivit sursei citate.
Totusi, ‘avantajele economice pentru Statele Unite sunt mult mai restranse decat se crede’, afirma Thomas Spencer, director de program in cadrul Institutului pentru dezvoltare durabila si relatii internationale (IDDRI) si coautor al acestui studiu economic.
Aceasta analiza, care urmeaza a fi prezentata joi la Bruxelles, sugereaza ca impactul economic din SUA este ‘foarte local’, ‘foarte sectorial’ si nu explica reluarea cresterii economice. ‘Local’, intrucat este limitat la ‘cateva state precum Dakota de Nord, Virginia de Vest’. ‘Sectorial’, pentru ca de scaderea pretului gazelor au beneficiat intreprinderi (petrochimie, producatori de ingrasaminte) reprezentand in total circa ‘1,2% din PIB-ul american’. In contextul luptei impotriva schimbarilor climatice, studiul estimeaza ca gazele de sist, singure, nu permit ‘scoaterea carbunilor din sistemul’ energetic american.
In Europa exista o mare incertitudine cu privire la rezervele potentiale de gaze de sist, insa se sugereaza ca aceste hidrocarburi ar putea acoperi in medie intre ‘3 si 10%’ din cererea de energie la orizontul anilor 2030-35, potrivit lui Thomas Spencer.
Aceasta perspectiva nu schimba situatia in ceea ce priveste politica energetica a Europei, intrucat aceasta va ramane un importator de ‘energie scumpa’, mai ales de petrol si gaze, adauga cercetatorul. Potrivit acestuia, Europa trebuie mai degraba sa dezvolte politici de eficienta energetica si de inovare.
Potrivit datelor Eurostat, UE importa mai bine de jumatate (54% in 2010) din energia pe care o consuma, adauga sursa citata.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
