Romania avea in 2009 cel mai mai procent de absolventi (peste 53 la suta) de stiinte sociale, economie si drept din Uniunea Europeana, releva un raport Eurostat privind evolutiile din sistemul european de educatie in ultimul deceniu, facut public marti la Bruxelles.
Astfel, in 2009, 53,4 la suta din absolventii de studii superioare din Romania studiasera stiintele sociale, economia si dreptul. Romania era urmata la acest capitol de Letonia (53,2 la suta) si Bulgaria (52,1 la suta). Cei mai putini absolventi de stiinte sociale, economie si drept erau inregistrati in Germania (22,5 la suta), Finlanda (23,9 la suta) si Suedia (24 la suta), in timp ce la nivelul intregii Uniuni procentul era de 35,6 la suta.
In Romania, absolventii de stiinte sociale, economie si drept erau urmati de cei care au studiat ingineria, confectiile si constructiile (17,3 la suta), de licentiatii in medicina si asistenta sociala (10 la suta), stiinte umane si arta (7,7 la suta), stiinta, matematica si informatica (4,4 la suta), servicii (3,4 la suta), agricultura si medicina veterinara (2 la suta) si pedagogie (1,8 la suta).
La nivelul Uniunii Europene, 35,6 la suta din absolventii de studii superioare urmasera cursuri de stiinte sociale, economie si drept, 15,4 la suta – medicina si asistenta sociala, 12,9 la suta – inginerie, confectii si constructii.
Raportul Eurostat releva de asemenea ca romanii petreceau in 2009 cu circa trei ani mai mult in sistemul educational decat in urma cu un deceniu, de la 14 ani in 2000, la putin peste 15 in 2005 si la aproape 17 in 2009. In medie, la nivelul UE, tinerii petreceau in sistemul educational putin peste 17 ani in 2009.
Documentul mai noteaza ca numarul de elevi inscrisi in sistemul de invatamant obligatoriu s-a diminuat semnificativ in perioada 2000-2009 in numeroase tari din Estul Europei, printre care si Romania, ceea ce reflecta evolutiile demografice din aceste state cauzate de rate mici ale nasterilor si de migratia cetatenilor.
Datele Eurostat evidentiaza totodata ca Romania avea in anul 2009 16 elevi la un profesor in sistemul de invatamant primar, putin peste media UE (15). La nivelul invatamantului primar, numarul de elevi la un profesor varia semnificativ intre statele membre, in 2009 fiind cuprins intre circa 10 in Malta, Lituania, Danemarca si Polonia si aproape 20 in Franta si Marea Britanie.
Numarul de elevi pe profesor in sistemul primar de educatie a scazut intre 2000 si 2009 in 18 din cele 22 de state membre pentru care exista date disponibile. Cele mai semnificative scaderi au fost inregistrate in Malta (de la 19 elevi pe profesor in 2000 la 9 in 2009), Lituania (de la 17 la 10), Letonia (de la 18 la 11) si Irlanda (de la 22 la 16). Autorii studiului observa ca „este important de notat ca diminuarea acestei proportii nu inseamna neaparat ca un timp de predare mai mare este alocat direct elevilor”.
Mai mult, 85,9 la suta din profesorii din sistemul primar de invatamant din Romania erau femei, in timp ce 31,9 la suta aveau mai mult de 50 de ani. Media la nivelul UE era la aceste capitole era de 86 la suta si, respectiv, 28,6 la suta. Mai mult de 95 la suta din profesorii din invatamantul primar erau femei in Cehia, Slovenia, Lituania si Ungaria. Numai Danemarca (69 la suta), Spania si Luxemburg (fiecare cu 74 la suta) au o proportie de sub trei sferturi la acest capitol.
Procentul cadrelor didactice de peste 50 de ani era ridicat in mod special in Germania (49 la suta), Suedia (48 la suta) si Italia (45%). Cele mai mici procente de cadre didactice peste 50 de ani erau in Cipru (3 la suta), Polonia (13 la suta) si Slovenia (18 la suta).
In Romania, 82 la suta dintre copiii intre 4 ani si varsta la care incep invatamantul primar obligatoriu erau inscrisi in sistemul de educatie pregatitor (gradinite, gradinite cu program prelungit etc.), in 2009, o crestere fata de 2000, cand procentul era de 68 la suta. La nivelul, UE, procentul era in 2009 de 92 la suta, comparativ cu 86 la suta in 2000. Franta si Olanda aveau un procent de 100 la suta la acest capitol in 2009, fiind urmate de Belgia si Spania, fiecare cu 99 la suta.
Raportul Eurostat noteaza au fost inregistrate ca progrese semnificative la acest capitol in perioada 2000-2009 in Letonia (de la 65 la suta la 90 la suta), Cipru (de la 65 la suta la 86 la suta), Lituania (de la 61 la suta la 80 la suta), Finlanda (de la 55 la suta la 72 la suta), Romania (de la 68 la suta la 82 la suta) si Polonia (de la 58 la suta la 71 la suta).
Sursa: Agerpres