Politicienii sunt perceputi de romani ca grupul asociat cel mai puternic cu discriminarea, potrivit sondajului de opinie „Perceptii si atitudini ale populatiei Romaniei fata de Strategia nationala de prevenire si combatere a discriminarii”, realizat de catre TNS CSOP, in cursul lunii august.
„Astfel, 59% dintre persoanele intervievate sunt de parere ca politicienii discrimineaza in Romania. O alta categorie din domeniul public, mai exact, functionarii din institutiile publice, este asociata cu discriminarea in Romania, 46% dintre respondenti indicand aceasta asociere”, potrivit studiului realizat in cadrul implementarii proiectului predefinit „Imbunatatirea masurilor antidiscriminare la nivel national prin participarea larga a specialistilor si a societatii civile”.
De remarcat ca aproximativ aceeasi proportie, respectiv 47% dintre persoanele chestionate considera ca oamenii obisnuiti sunt cei care discrimineaza in Romania.
Presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat marti, cu ocazia prezentarii sondajului, ca unul dintre rezultatele certe ale actualei strategii este cresterea numarului de plangeri si o constientizare mai mare a domeniului discriminarii.
„Punctul vulnerabil al acestei strategii este ca a fost adoptata de CNCD si nu a fost strategia Guvernului. Viitoarea strategie va trebui adoptata de Guvern. (…) Din punct de vedere legal, strategia Guvernului, daca o va adopta, pentru ca noi o propunem, noi suntem o institutie sub control parlamentar, inseamna in primul rand o asumare a Guvernului privind implementarea unei strategii de prevenire si combatere a discriminarii. Din punct de vedere legal inseamna cu totul altceva, se adopta printr-o hotarare de Guvern, are alt statut, se asuma obligatii din partea unor ministere de resort pentru a implementa anumite masuri”, a subliniat Csaba Asztalos.
El a mai spus ca exista masuri care pot fi luate de ministere in domeniul combaterii discriminarii care nu implica costuri foarte mari. „Codurile etice – nu costa sa implementezi un cod etic la nivel de scoala, universitate, in zona invatamantului. Nu costa sa introduci in curicula de examen pentru intrarea in profesia de educator/invatator/profesor, sau de a avansa in aceasta profesie, subiecte legate de nediscriminare. Au facut-o in justitie, de exemplu. La functionarii publici nu costa sa implementezi un cod sau in actualele coduri etice sa includem un capitol privind nediscriminarea”, a explicat Csaba Asztalos.
Persoanele infectate cu HIV reprezinta categoria cu cele mai mici sanse de acces pe piata muncii, 70% dintre romani considerand ca este mai usor pentru persoanele neinfectate sa-si gaseasca un loc de munca. Comparativ cu romanii, persoanelor de etnie roma le este mai greu sa isi gaseasca un loc de munca, 62% dintre respondenti desemnand romii ca fiind categoria etnica cea mai dezavantajata cand vine vorba despre ocuparea unui loc de munca, potrivit sondajului.
De asemenea, ruralul, ca mediu de provenienta, pare a reprezenta un dezavantaj in procesul de ocupare comparativ cu mediul urban. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1.406 de persoane, eroarea fiind de 2,6%, cu o probabilitate de 95%. Cercetarea surprinde atitudinile si opiniile romanilor cu privire la cele mai importante aspecte legate de fenomenul discriminarii.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
