SOCANT – Un roman de 29 de ani are creierul imbatranit la peste 80 de ani. Vezi motivul

Un tanar sub 30 de ani a fost diagnosticat cu creier de peste 80 de ani, acesta fiind numai unul din cei care sufera de boli neurodegenerative precoce, tratate in cadrul programului AgeingWell. Asta, din cauza unei traume emotionale majore din prima parte a copilariei. Sunt 81 de pacienti romani in cadrul programului european de tratament AgeingWell, coordonat in Romania de medicul Luiza Spiru, presedintele Fundatiei Ana Aslan International.

„Cea mai mare surpriza a mea a fost un pacient de 29 de ani si jumatate, avocat. A venit la mine pentru tulburari de atentie, de concentrare. Avea un creier cu traume emotionale majore din prima parte a copilariei, o viata in care nu s-a respect personal, adictii. Diagnosticul – creier de peste 80 de ani. Adica, patologie neurodegenerativa precoce, popular, Alzheimer precoce”, a explicat medicul Luiza Spiru.

Pacientii inscrisi in program sunt tineri si au deficit cognitiv lejer, aflandu-se inainte de stadiul de boala de memorie, a explicat Spiru.

Pentru a nu dezvolta o astfel de boala, creierul trebuie mentinut tanar, cu un anternament cognitiv de cel putin zece minute pe zi, constand in exercitii de brain fitness, citind mult zilnic, bucurandu-ne de frumos, fara a ignora anxietatea, depresia si pierderea in greutate, a continuat presedintele Fundatiei Ana Aslan International.

De obicei, femeile pierd in greutate de regula cu zece ani inainte sa apara o boala de memorie reala, iar oscilatiile in greutate atrag atentia flagrant asupra unor tulburari congnitive.

„Bucurati-va de frumos, de aer liber, de plimbare, de tot ce va face placere. Daca nu aveti meserie vocationala, gasiti-va hobby-uri. Pentru ca numai ele va vor ajuta sa va bucurati de ce este important. Stati cu copiii, jucati-va cu ei, invatati de la ei, coborati-va la mintea lor si urcati la nivelul lor emotional”, a mai spus medicul.

Spiru a mai explicat ca imbatranirea si orice patologie asociata acesteia, mai cu seama bolile neurodegenerative, sunt cauzate de o multitudine de factori interni oprganismului si din mediul exterior. De aceea, ele necesita o abordare complexa, dar integrata, pe oricare dintre cele trei paliere majore ale actului medical: prevenire, diagnostic, personalizarea tratamentului medicamentos si nemedicamentos.

Stresul de orice fel, de la cel alimentar, climatic si de mediu, familial si de la locul de munca, la cel emotional si relational, atunci cand devine agresiv, are impact major in declansarea bolii, daca organismul este vulnerabil epigenetic.

„Progresul stiintific si tehnic actual ne permite sa spunem ca susceptibilitatea la boala si declansarea acesteia isi au sediul in evenimente critice la nivel molecular. Putem spune ca acestea au ca mecanism fundamental citirea defectuoasa a informatiei stocate in AND, care asigura functionarea normala a organismului”, a aratat Spiru

Cu alte cuvinte, responsabila de predispozitia la boala si declansarea acesteia este alterarea modului de exprimare a genelor, adica mutatii epigenetice, sub actiunea factorilor de mediu agresivi (care depasesc capacitatile de adaptare ale organismului), precum modificarea rapida si radicala a hranei si obiceiurilor alimentare, cresterea tot mai dramatica a poluarii ambientale, acutizarea competitiei pentru supravietuire economica si insertie in societate, in contextul cresterii globale a populatiei.

Cumulate, acestea se transmit la descedenti, care vor fi si mai vulnerabili. „Vorbim aici de responsabilitatea transgenerationala. Nu doar imbatranirea globala este responsabila de «criza Alzheimer» si explozia bolilor degenerative, inclusiv cancer, diabet, boli cardiovasculare. Devine tot mai clar ca stilul de viata impus in special de ultimul secol, prin modificari severe ambientale, familiale, sociale, razboaie economice si politice cu impact masiv si extins, este la fel de responsabil”, a mai explicat Luiza Spiru.

Vestea cea buna este ca, spre deosebire de mutatiile genetice, responsabile de bolile degenerative cu caracter familial, care sunt mult mai rare, mutatiile epigenetice sunt reversibile.

„Functionarea aberanta a genelor responsabile de o patologie sau alta poate fi resetata, adusa la normal, precum resetarea unui soft atunci cand a luat-o razna”, a mai spus Spiru, explicand ca individul nu poate fi izolat de factorii de mediu agresivi, dar poate fi educat si asistat pentru a le face fata si a contracara efectul lor primejdios.
Sursa: Mediafax