Reprezentantii ONG-urilor pentru drepturile omului, precum si lideri de opinie, au criticat, intr-o dezbatere de vineri, legislatia privind introducerea cartii de identitate electronice, sustinand ca aceasta contravine prevederilor Constitutiei si incalca dreptul la viata privata.
Membrii APADOR-CH, prezenti la dezbaterea pe tema introducerii cartii electronice de identitate organizata la sediul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), au aratat ca, in primul rand, actul normativ propus de minister nu respecta prevederile Legii 52 pentru ca nu a fost publicat cu 30 de zile inainte de a fi supus aprobarii.
Totodata, OUG care reglementeaza implementarea sistemului de carti electronice de identitate contravine prevederilor Constitutiei, spun reprezentantii APADOR-CH, pentru ca incalca dreptul la viata privata.
Acestia au aratat ca nu se justifica prelevarea obligatorie de amprente cetatenilor, motivand ca oamenii ar fi tratati ca niste infractori. in plus, membrii ONG-ului au precizat ca nu exista dreptul de optiune al cetatenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind ca oamenii au toate garantiile sa se indoiasca privind respectarea drepturilor sale.
„Este dreptul omului sa nu fie supus unui experiment. Trebuie sa existe dreptul de a alege intre cele doua carti de identitate. Lasati oamenii sa aleaga si daca sunt suficiente garantii pentru aceste carti de identitate, atunci le vom adopta cu totii, dar nu de la inceput, cum vreti dumneavoastra”, a spus un reprezentant al ONG-ului.
Nu in ultimul rand, reprezentantii societatii civile au criticat faptul ca prea multe institutii ale statului au acces la o multitudine de date personale.
Drept raspuns, comisarul-sef Sorin Balasa, de la Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, a spus ca procesul de amprentare pentru cartea de identitate electronica nu este asemanator celui aplicat infractorilor.
„Sunt dispozitive electronice, care retin imaginea digitala a amprentelor de la doua degete. Nu este o amprentare propriu-zisa, iar datele acestea nu sunt stocate intr-un sistem extern, ele sunt folosite doar in realizarea cartii de identitate si raman in cip-ul din acest document. Ulterior, ele pot fi folosite pentru a efectua comparatii, in caz de necesitate, intre datele stocate de cip si amprentele persoanelor care detin cadrul”, a spus Sorin Balasa.
El a mai spus ca documentele de identitate aflate, in prezent, in circulatie au fost realizate in anii ’90 si pot fi usor falsificate. Totodata, o serie de falsuri constatate de politisti in ultima vreme au fost realizate prin insusirea unei carti de identitate reale de catre infractori, actele apartinand, de fapt, unor persoane care seamana cu acestia.
Balasa a mentionat ca, in 2009, falsurile de identitate au crescut cu aproximativ sapte la suta fata de anul 2008 si ca tehnicile de falsificare au avansat, iar preturile echipamentelor folosite de infractori au scazut.
Comisarul-sef a mai explicat ca cip-ul din interiorul cardului electronic functioneaza ca un procesor, care are mai multe partitii cu diferite niveluri de securizare. Astfel, amprenta cetateanului si imaginea faciala reprezinta cea mai securizata partitie si nu poate fi modificata.
Sistemul electronic de identificare a fost criticat si de reprezentantii altor ONG-uri prezenti la dezbatere, unii din ei invocand posibilitatea spargerii codurilor de acces ale cip-ului, altii referindu-se la informatiile insuficiente furnizate, pana in prezent, de MAI privind modul de functionare a acestor carduri electronice, iar altii criticand costurile ridicate ale investitiei, intr-o perioada in care prioritatile statului ar trebui sa fie altele.
Astfel, costurile pentru implementarea unui asemenea sistem depasesc 30 de milioane de euro, iar licitatia incepe in 25 august.
Reprezentantii MAI vor ca, de la 1 ianuarie 2011, romanii sa aiba numai carti de identitate electronice. Totodata, prin noua legislatie se introduce posibilitatea ca unei persoane sa-i fie eliberat acest act de identitate chiar de la varsta de sase ani.
„S-a plecat de la ideea unei alternative la pasaport pentru minorii intre sase si 14 ani. Varsta de sase ani a fost propusa pentru ca de atunci se pot identifica datele biometrice ale unei persoane, dar nu e batuta in cuie pentru a fi introdusa in lege. Pot aparea modificari”, a precizat Sorin Balasa.
MAI a supus dezbaterii publice, pana in 20 august, proiectul de OUG ce reglementeaza folosirea cartii de identitate electronice si care prevede inclusiv definitia acestuia.
„Cartea electronica de identitate este de tip smart card si contine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, in format tiparit si/sau in format electronic, precum si elemente de particularizare si de siguranta”, potrivit proiectului legislativ.
Datele incluse pe cartea electronica sunt imaginea fetei si imaginile amprentelor a doua degete, iar continutul smart card-ului se supune avizarii Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.
Proiectul de lege stabileste ca actele electronice de identitate pot fi eliberate numai persoanelor avand capacitate deplina de exercitiu.
In ceea ce priveste eliberarea cartii de identitate electronice, persoanele interesate vor completa un formular-tip emis de angajatul serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor si care va contine datele cu caracter personal, actualizate, ale solicitantului.
Persoana care solicita eliberarea unei noi carti electronice de identitate va prezenta, in sustinerea cererii, documentele cu care face dovada adresei de domiciliu si, dupa caz, a adresei de resedinta, iar documentele cu care se face dovada numelui de familie si a prenumelui, a datei de nastere, a starii civile si a cetateniei romane vor fi prezentate numai daca au intervenit modificari cu privire la ele, se arata in articolul 13, alineatul 6 al legii.
Preluarea datelor biometrice pentru cardul electronic se va face numai in prezenta titularului, la sediul serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor sau al Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor, respectiv al misiunii diplomatice care inregistreaza cererea pentru eliberarea acestuia.
MAI intentioneaza ca, pe masura dotarii misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Romaniei din strainatate cu echipamentele tehnice necesare eliberarii cartii electronice de identitate, cetatenii romani care au domiciliul in Romania si se afla temporar in strainatate sa poata depune cererea pentru eliberarea cardului electronic la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale din statul respectiv, daca, din motive temeinice, nu se pot deplasa in tara.
Totodata, articolul 16 indice 1 stipuleaza ca prima carte electronica de identitate se elibereaza la varsta de 14 ani sau, optional, la sase ani.
In cazul in care o persoana solicita eliberarea unei carti de identitate electronice, insa nu prezinta toate documentele necesare, acesteia i se va elibera o carte de identitate provizorie. Acelasi lucru se aplica si persoanelor netransportabile, carora nu li se poate realiza procedura de preluare a datelor biometrice.
Cartea de identitate provizorie poate avea un termen de valabilitate de 45 de zile (daca actul de identitate precedent a expirat, daca titularul si-a modificat numele/prenumele, prenumele parintilor, data sau locul nasterii, daca actul pe care il detinea s-a deteriorat sau daca acesta a fost pierdut/furat) sau de la o luna la un an (daca solicitantul nu are toate documentele necesare sau daca este vorba despre o persoana netransportabila).
Proiectul de OUG mai stabileste, la articolul 43 indice 1, ca angajatii serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor care nu isi indeplinesc atributiile privind emiterea cartilor de identitate electronice vor fi amendati de la 200 la 500 de lei.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
