Sfântul Gheorghe e numit în credinţele populare româneşti „capul primăverii” şi „străjer al timpului”. Acestuia, se pare, îi sunt încredinţate cheile vremii şi, la porunca sa, se închide şi se deschide anotimpul cald. Tot credinţa populară îl aminteşte ca patron al tinerilor şi duşman de temut al vrăjitoarelor.
Sf. Gheorghe nu s-a mai sărbătorit în acest an pe 23 aprilie. Chiar dacă a rămas în calendarul ortodox la această dată, slujba a fost mutată de Biserica Ortodoxă în a doua zi de Paşte, pe 29 aprilie.
Sfântul Gheorghe În popor, de-a lungul vremii s-au înrădăcinat o serie de credinţe şi superstiţii care s-au păstrat cu sfinţenie până în zilele noastre. Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Sfântul Gheorghe Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea. La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
Sfântul Gheorghe Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. La Sângiorz ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
Sfântul Gheorghe Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. Dacă la Sângiorz e ploaie – se face recoltă bogată de grâu.
– Servicii de creare site web
