Statele Unite au respins notiunea de „azil diplomatic” invocata de Ecuador in cazul fondatorului WikiLeaks refugiat de doua luni la ambasada ecuadoriana de la Londra, a declarat vineri Departamentul de Stat, citat de AFP.
Ecuadorul a acordat joi azil politic australianului Julian Assange, considerand ca viata sa ar fi in pericol daca va fi extradat in Suedia unde este acuzat de crime sexuale. Presedintele ecuadorian Rafael Correa a afirmat vineri ca Assange poate „ramane pe termen neliminat” la ambasada ecuadoriana din Londra.
Quito s-a indreptat de asemenea catre Organizatia Statelor Americane (OAS) reunita de urgenta joi la Washington si care trebuie sa decida daca va solicita o reuniune a ministrilor Afacerilor Externe ale celor aproximativ 30 de stat membre pentru a trata cazul Assange.
O „conventie privind azilul diplomatic” a OAS de la 29 decembrie 1954 dispune ca „azilul este acordat in misiunile diplomatice (…) persoanelor anchetate din motive politice” cu exceptia „persoanelor inculpate sau judecate pentru delicte de drept comun”.
Intrebat joi cu privire la notiunea de „azil politic” Departamentul de Stat a raspuns vineri intr-un comunicat ca „Statele Unite nu sunt semnatare ale conventiei din 1954 a OAS cu privire la azilul politic si nu recunosc conceptul de azil diplomatic in dreptul international”.
„Consideram ca este vorba de o problema bilaterala intre Ecuador si Marea Britanie si ca OAS nu are niciun rol de jucat”, a adaugat Departamentul de Stat.
Julian Assange, in varsta de 41 de ani, este in mijlocul unei probleme dificile de drept international intre Londra si Quito si s-a refugiat de la 19 iunie la ambasada Ecuadorului din capitala britanica. El se teme ca va fi transferat din Suedia in Statele Unite pentru a raspunde unor posibile acuzatii de spionaj dupa divulgarea de catre WikiLeaks a 250.000 de telegrame diplomatice americane.
Departamentul de Stat a asigurat joi ca nu are nicio intentie de a il „persecuta” si neaga orice presiune asupra Londrei de a il aresta. Chiar daca Washington nu a semnat conventia din 1954, s-a folosit apoi de imunitatea misiunilor diplomatice pentru a proteja militanti in state considerate nedemocratice, precum in China.
Sursa: Mediafax