SARBATOARE – Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia, praznuiti pe 9 martie

Credinciosii ortodocsi ii praznuiesc, vineri, pe 9 martie, pe cei 40 de mucenici, ostasi in armata romana din vremea imparatului Liciniu (308-324), care au fost omorati prin chinuri in Sevastia Armeniei, fiindca nu au vrut sa renunte la credinta crestina. Conducatorul lor militar se numea Agricola, un aspru luptator impotriva crestinilor. Afland ca 40 de ostasi din subordinea sa au refuzat sa se inchine idolilor, fiind crestini, le-a ordonat sa-si lase credinta. In numele celor 40 a raspuns Chirion, cel mai mare in grad dintre ei: ”Cum am luptat si am biruit pe vrajmasi, pentru imparatul pamantesc, tot asa vom lupta si pentru Imparatul ceresc, impotriva vrajmasilor Lui”.

Pentru ca nu a putut sa-i convinga sa renunte la credinta, Agricola a ordonat ca toti cei 40 de tineri ostasi sa intre dezbracati in lacul Sevastia, care, in acea perioada a anului, era aproape inghetat. Unul dintre ei nu a rezistat si a iesit din apa, dar intrand in baia calda cu care erau ademeniti cei din lac a murit. Numarul mucenicilor s-a completat cu unul dintre temniceri care, vazand taria martirilor, s-a declarat si el crestin si a intrat in lac, alaturi de ceilalti. Dupa ce au fost scosi din apa, martirilor li s-au sfaramat gleznele, apoi au fost arsi de vii.

Sarbatoarea populara a mucenicilor marcheaza inceputul anului agrar, celebrat la echinoctiul de primavara, hotar intre iarna si vara, intre zilele aprige ale Dochiei si zilele calduroase ale Mosilor.

Obiceiurile din ziua de Macinici reprezinta un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor (sfintisorii), betia rituala atestata de traditia populara, care sustine ca e bine sa bei in aceasta zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curti si gradini, purificarea oamenilor si animalelor prin stropirea cu apa sfintita, batutul pamantului cu maiurile pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii, aflarea norocului in noul an prin prepararea turtei de macinici, taierea primelor corzi de vita de vie.

Obiceiul de a se bea in aceasta zi 40 de pahare cu vin rosu este o reminiscenta a unor vechi practici pagane din antichitate. Oamenii credeau ca vinul baut de Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca. Daca cineva nu putea sa bea atatea pahare cu vin, trebuia sa guste sau macar sa fie stropit cu vin.

In traditia populara romaneasca, focurile care se aprind in dimineata zilei de Macinici (imediat dupa miezul noptii) reprezinta arderea simbolica a spiritului iernii si renasterea spiritului verii.

Prin Banat, copiii scormoneau si bateau cu betele in focuri, iar mamele lor imprastiau cenusa ramasa dupa stingerea jarului in jurul caselor si adaposturilor pentru animale. Focurile de Macinici indeplineau mai multe functii: purificatoare, prin alungarea fortelor malefice in ultima zi a anului vechi si in prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin imprastierea cenusii in gradini, livezi, vii s.a.

Sursa: Agerpres