Remember. 93 de ani de la nașterea luptătoarei pentru libertate Doina Cornea

Astăzi, 30 mai, se împlinesc 93 de ani de la nașterea Doinei Cornea. A trăit 89 de ani, decedând în 4 mai 2018, în locuința ei din Cluj-Napoca.

Doina Cornea a urmat școala primară la Reghin și școala medie la Târgu Mureș și Cluj. În anul 1948 a început studiile de franceză și italiană la Universitatea din Cluj. După terminarea studiilor a fost profesoară de ciclu gimnazial la o școală din Zalău. La Zalău s-a căsătorit cu Leontin Cornel Iuhas, un avocat din localitate. În 1958 s-a întors la Cluj, unde a fost asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai.

După cum a afirmat ea însăși, originea angajării sale politice s-a aflat la Strasbourg (Franța), în 1965, când era în vizită la prieteni. L-a văzut pe unul dintre ei criticându-l pe Charles de Gaulle în timp ce se aflau pe terasa unei cafenele. S-a așteptat să-l vadă arestat, fără întârziere, însă nu s-a întâmplat nimic. Dându-și seama de constrângerile care apăsau în România comunistă, i-a fost rușine, iar această rușine a incitat-o, puțin câte puțin, să acționeze.

În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note și prefețe: Petru Gherman, Ieremia Valahul, Lao-tse, Tao te king, Gabriel Marcel, Dreptate și Adevăr, Ștefan Lupașcu, – partea de Trialog din Omul și cele trei etici ale sale.

Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”.[8] În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, maltratări, amenințări. Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de securitate Alexandru Pereș.

Împreună cu fiul ei, Leontin Horațiu Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).

În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.

A fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.

După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia.

A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria.

Doina Cornea a decedat la 4 mai 2018, în locuința ei din Cluj-Napoca.[12] A fost înmormântată, cu onoruri militare, în Cimitirul Central din Cluj.